Avocat, despre accidentul tragic: nu sunt vinovate femeile

Un avocat din cadrul Asociației Promo-LEX a comentat accidentul teribil din Chișinău, în care a decedat un om, iar alți 23 au fost răniți.

separator
Potrivit lui Dumitru Petru Sliusarenco, de această tragedie nu sunt vinovate femeile, așa cum mulți au scris. El afirmă că „prostia și iresponsabilitatea produc accidente după care mor oameni”, transmite stiri.md. Mesajul integral al avocatului:

„Probabil fiecare locuitor al Chișinăului s-a ciocnit cel puțin odată cu șoferii iresponsabili din Capitală. Cu acei șoferi care conduc mașini scumpe (dar nu neapărat) și fac manevre de racing pentru că consideră că li se permite tot.

Accidentul de ieri în care un Porsche a lovit un troleibuz și o persoană a decedat, iar toți pasagerii troleibuzului au fost spitalizați este o tragedie.

Dar de această tragedie nu sunt vinovate femeile, așa cum au început să trâmbițeze ieri tot felul de blogeri, influenceri și jurnaliști. Ne-am obișnuit să simplificăm la maxim lucrurile și să dăm vina pe prejudecățile, care instinctiv ne modelează modul de a înțelege lucrurile. Nici țâțele, nici părul lung, nici tipul organelor genitale și nici chiar buzele boite nu produc accidente. Hai să înțelegem asta odată și pentru totdeauna.

Prostia și iresponsabilitatea produc accidente după care mor oameni. Iar prostia și iresponsabilitatea nu au sex, nici naționalitate n-au, nici religie și nici limbă.

Dar lăsând la o parte șoferița iresponsabilă, de ceea ce s-a întâmplat ieri este vinovată nu mai puțin întreaga poliție rutieră a Moldovei. Inspectoratul Național de Patrulare trebuie să poarte răspundere că a creat un sistem al circulației rutiere în care oamenii pot conduce fără permis de conducere, în care oamenii pot conduce atât de beți la volan că cu greu își amintesc cum îi cheamă, în care șoferii ucigași pot scăpa din orice încurcătura cu câteva sute de lei ori de euro.

Nu învinovățesc polițiștii onești care își fac meseria cinstit. Învinovățesc pe toți cei care au contribuit și contribuie zilnic l-a clădirea unui sistem corupt, patrulând exclusiv pentru a mai scoate câteva sute de lei, cerșind mită pe la colțuri de străzi și trasee.

Ieri multă lume s-a aruncat după val să blameze femeile de accidentele rutiere, iar între timp, adevărații vinovați continuă să-și umple buzunarele, estorcând mită pe traseele Moldovei ș clădind mai departe, cu succes, acest sistem ucigaș care ne poate ajunge pe fiecare într-o zi”.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

Cifre alarmante: circa 46.000 de moldoveni suferă de alcoolism cronic şi se află în evidenţa medicilor
Articolul anterior
Rezultatul testului. Șoferița care a provocat accidentul din sectorul Buiucani era în stare avansată de ebrietate.
Articolul următor