Tinerii moldoveni au obținut prima medalie de AUR, printre 189 de țări, la Campionatul Mondial de Robotică din Dubai!

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 a început pe 4 aprilie, la ora 7:00, și are o durată de 30 de zile. Biroul Electoral Central a adoptat o serie de măsuri pentru buna desfășurare a campaniei. Iată ce trebuie să știe alegătorii despre regulile din campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025, scrie stirileprotv.ro.

Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscrişi în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai. Al doilea tur are loc pe 18 mai.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din 2025 în România

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorţi, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:

* poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)

* poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte)

* poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)

* poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)

* poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)

* poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)

* poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

* poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)

* poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)

* poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)

* poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidaţi – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut, şefa USR reuşind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituţională.

Deputata PAS Olesea Stamate ar fi „făcut uz” de funcția sa de deputat pentru a crea „acest proces viciat” în urma căruia mai mulți criminali au fost eliberați din închisoare în ultima perioadă. Despre aceasta scrie președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe pagina sa de Facebook, referindu-se la faptul că Olesea Stamate a fost autoarea unor amendamente la Legea Amnistiei votată de PAS, scrie tvrmoldova.md

„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialistă în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul mai multor ani”, a scris Igor Grosu, anunțând totodată că Olesea Stamate a fost exclusă din partid.  

„Îi cerem să-și depună mandatul de deputat de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat”, mai scrie Igor Grosu. 

Președintele Parlamentului a declarat că astăzi, în cadrul ședinței Parlamentului, va fi votată o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea de a beneficia de două opțiuni concomitent – comutarea pedepsei pe amnistie și liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal. „Prin urmare, dacă un deținut are pedeapsa „detenție pe viață”, acesta să nu poată obține mai întâi comutarea din detenție pe viață în închisoare de 30 de ani și, apoi, liberarea condiționată conform art. 91 din Codul penal”, spune Grosu.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei. Ceremonia de recepționare a echipamentului s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale, transmite IPN.

Cele 19 autospeciale, fabricate în Japonia, vor fi distribuite în zece localități din țară. Donația este parte a proiectului moldo-japonez „Îmbunătățirea echipamentelor de prevenire a incendiilor” . Acestea au fost procurate printr-un grant de aproximativ 240 de milioane de lei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța acestui sprijin, menționând că peste un milion de cetățeni vor beneficia de o reacție mai rapidă în caz de urgență.

„Vreau să reiterez recunoștința față de partenerii japonezi pentru sprijinul generos și totodată să vă mulțumesc vouă, salvatorilor, pentru curajul, devotamentul și munca neobosită în slujba oamenilor”, a declarat șefa statului.

Ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, a evidențiat contribuția Japoniei în domeniul gestionării situațiilor de urgență.

„Acest sprijin ne ajută la formarea unei infrastructuri mai reziliente, mai puternice și mai rapide în fața crizelor”, a declarat ministra.

La rândul său, ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, Yamadda Yoichir, a menționat că această donație reflectă parteneriatul solid dintre cele două țări și angajamentul Japoniei pentru consolidarea capacităților Republicii Moldova de intervenție în situații de urgență.

În PMAN a fost expusă tehnica de intervenție a subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne. Cetățenii pot să o urmărească până la ora 14:00.

Evenimentul de recepționare a avut loc în ajunul Zilei salvatorului, marcată anual pe 5 aprilie. Cu acest prilej, IGSU va organiza „Gala premianților IGSU”, o ceremonie solemnă de recunoaștere a meritelor celor care și-au dedicat viața protejării cetățenilor.

Autospecialele urmează să fie puse în serviciul activ după finalizarea instruirilor tehnice, desfășurate de experți japonezi în subdiviziunile IGSU din țară.