De mai bine de doi ani, la Tiraspol sunt instalate tot mai multe rampe de acces care permit persoanelor cu dizabilități, părinților cu cărucioare și altor persoane să se deplaseze fără impedimente prin oraș sau să intre în clădiri. Și asta pentru că oamenii devin conștienți de dreptul lor la un mediu accesibil și îl revendică, reușind să se facă auziți.
Vitalii Slipcenco este unul din activiștii civici care promovează accesibilitatea spațiilor publice. De mai bine de 20 de ani, Vitalii se deplasează într-un scaun cu rotile. A rămas imobilizat după o săritură nereușită în râul Nistru, care i-a afectat coloana vertebrală. Avea 18 ani. Pe atunci, s-a resemnat și a devenit izolat. Își petrecea verile la vila familiei sale, iar iernile în limitele apartamentului în care locuia.
Evita orice interacțiune cu oamenii. Iar deplasarea în scaunul cu rotile îi producea jenă. Asta până într-o zi, când a văzut lumea cu alți ochi:„A fost nevoie să treacă o perioadă lungă până să conștientizez că dizabilitatea pe care o am nu mă împiedică să duc un mod de viață activ. După mai multe veri petrecute în cort la vilă, am făcut cunoștință cu niște băieți cu dizabilități locomotorii, care frecventau clubul de tenis din localitate. Duceau un mod de viață sănătos, făceau sport și erau, într-o oarecare măsură, parte a societății. Încet, încet mi-am dorit să fiu ca ei”.
Vitalii a început a frecventa același club de tenis cu noii săi prieteni, a participat la competiții locale și regional, socializând tot mai mult:
„Am făcut cunoștință cu oameni care promovau drepturile omului. Am început să particip la evenimente publice, să interacționez cu persoane de răspundere.”
Toate astea au culminat cu implicarea sa directă în procesul de luare a deciziilor care îl privesc:
„Am intrat la facultate și am devenit activ civic. M-am făcut remarcat și astăzi sunt membru al comisiei orășenești de dare în exploatare a construcțiilor noi din Tiraspol. Dacă mi-ar fi spus cineva acum șapte ani că voi ajunge la o asemenea performanță, nu l-aș fi crezut”, mărturisește Vitalii Slipcenco.
În calitatea sa de membru al acestei comisii, Vitalii are grijă ca toate clădirile noi construite în oraș să fie accesibile persoanelor cu dizabilități. La inițiativa lui, mai multe edificii de importantă socială au fost dotate cu rampe de acces. Printre acestea – policlinica orășenească, Teatrul Dramatic și Galeria de Artă din Tiraspol.
„Grație rampei de acces, instalate la intrarea în Galeria de Artă, pentru prima dată în ultimii ani am putut intra și vedea o expoziție”, ne-a spus Dumitru Ceceli, prietenul lui Vitalii, și el utilizator de scaun cu rotile. „Din cauza dizabilității pe care o am, timp de patru ani nu am putut ieși din casă. Dar vreau să ies și să fiu parte activă a societății. Nu sunt atât de bătrân încât să stau toată ziua țintit în televizor. La inițiativa lui Vitalii, secția de votare din preajma casei mele a fost dotată cu rampă de acces. De acum încolo nu voi fi nevoit să chem urna mobilă acasă, dar voi merge la vot, ca toți ceilalți”, a adăugat Dumitru Ceceli.
Pe lângă poziția pe care o are în comitetul orășenesc, Vitalii este membru activ al Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară) din care fac parte mai multe asociații de pe ambele maluri ale Nistrului, care promovează drepturile omului. Platforma a fost creată cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite și al Suediei.
În calitatea sa de membru al Platformei pentru dezvoltare durabilă (comunitară), Vitalii a participat la un șir de instruiri organizate de ONU, aflând mai multe despre drepturile sale și cum pot să le promoveze. Cu sprijinul ONU și Suediei, a mers într-o vizită de studiu în Suedia:
„La revenire, am făcut prezentări la întâlnirile cu persoanele responsabile la nivel local și le-am vorbit despre experiența țărilor europene. Am reușit să contribui la îmbunătățirea regulilor și normelor de construcție a drumurilor. Acum drumarii sunt obligați să țină cont de ele, atunci când repară drumurile și trotuarele în oraș”, adaugă Vitalii.
Vitalii spune că nu este deloc simplu să promovezi un mediu accesibil persoanelor cu dizabilități în Tiraspol. Unele clădiri nu pot fi adaptate din cauza modului în care au fost construite. Altele necesită investiții financiare semnificative, care, deocamdată, nu sunt disponibile. Ceea ce este cu adevărat important însă este ca oamenii să conștientizeze dreptul pe care îl au și să și-l revendice, susține el.
„Nu poți să lupți pentru drepturile tale, dacă nu poți ieși din casă. Ca să iți poți revendica drepturile, trebuie să fii activ, să le spui celor din jurul tău că tu exiști, vrei să fii parte a societății și vrei să te miști liber prin oraș”, adaugă Vitalii Slipcenco.
Text: Ludmila Bogheanu, PNUD Moldova; foto: Marin Iliuț
