Peelingul chimic te ajută să ai un ten fin şi mereu tânăr!

30/10/2012

Peelingurile chimice sunt una din cele mai populare proceduri cosmetice non-invazive efectuate pentru reântinerirea pielii. În timp, factorii precum deteriorarea provocată de soare, ereditatea, alimentaţia şi mişcarea repetitivă a muşchilor contribuie la formarea liniilor şi ridurilor pe faţa dumneavoastră. În plus, dezvoltarea iregularităţilor de pigmentare sau cicatricile cauzate de acnee pot cauza pielea să-şi piardă aspectul fin şi tânăr. Peelingurile chimice pot reduce aspectul ridurilor faciale, cicatricilor şi pigmentării inegale.

Peelingul superficial

Peelingul superficial este forma cea mai blândă de peeling chimic. Este de cele mai multe ori efectuat cu ajutorul acizilor alphahidroxici. Acizii alphahidroxolici sunt acizi care apar în mod natural şi care includ acidul glicolic, acidul lactic, acidul mandelic ş.a. Peelingul superficial este o metodă sigură şi eficientă de tratare a liniilor fine, petelor pigmentare, cicatricilor cauzate de acnee şi a pielii uscate persistente.

Cum funcţionează peelingul superficial?

În timpul unui peeling superficial, o soluţie chimică este aplicată pe faţă. Soluţia cauzează traumare uşoară a epidermei, care este compusă din cinci straturi distincte. Similar cu exfolierea pielii, straturile deteriorate ale pielii se cojesc. Ca şi parte a procesului vindecării, mărirea creşterii celulare va produce straturi noi şi sănătoase de piele, care vor da feţei un aspect revigorat şi întinerit.

Pregătirea procedurii

Peelingul superficial durează între 15 şi 30 de minute. Cu câteva săptămâni înaintea procedurii, vei fi rugată să folosiţi un produs facial care conţine acizi alphahidroxolici pentru a pregăti straturile superioare ale pielii pentru tratament şi permite substanţei chimice să fie absorbită în mod egal de către piele. Înaintea începerii procedurii, zonele de tratate vor fi curăţate cu ajutorul unei soluţii pe bază de alcool. Deşi vei simţi o senzaţie uşoară de înţepături sau căldură la nivelul feţei în timpul procedurii, este foarte posibil să nu simţi nici o durere semnificativă. De aceea un anestezic nu este necesar în cazul unui peeling superficial.

Soluţia chimică folosită în timpul unui peeling superficial deteriorează cel mai extern strat al epidermei, fapt care determină cojirea acestuia. Procesul de vindecare generează creşterea celulară şi astfel producerea unor noi straturi de piele. În plus, procesul de vindecare stimulează producerea de colagen şi elastină la nivelul dermei, care îmbunătăţesc structura pielii. Pe măsură ce te vindeci, pielea nouă este dezvăluită, dând feţei un aspect mai fin şi revitalizat.

Procedura peelingului superficial

Un burete sau o pensulă vor fi utilizate pentru a aplica soluţia chimică pe zonele individuale ale feţei sau pe întreaga suprafaţă a acesteia. Soluţia va penetra pielea în aproximativ 15 minute după care va fi îndepărtată sau neutralizată cu ajutorul altei substanţe. Peelingul superficial în general tratează epiderma, de aceea efectele tratamentului sunt mai slabe în comparaţie cu cele ale altor tipuri de peeling chimic

Recuperarea după peelingul superficial

Imediat după procedură, vei simţi o iritaţie şi vei avea o roşeaţă similară cu o arsură solară. Pe măsură ce vindecarea are loc este posibil să observi formarea unor cruste sau cojirea pielii. Aceste simptome vor dispărea în aproximativ şapte zile. Un unguent protector poate fi aplicat pe faţă în zilele următoare. Pielea nouă va apărea în decursul a una până la două săptămâni de la tratament. Pielea va fi mai sensibilă de aceea este foarte important să îţi protejezi pielea împotriva radiaţiilor UVA şi UVB pe măsură ce te vindeci.

Rezultatele peelingului superficial

Rezulatatele unui peeling superficial sunt mai mici în comparaţie cu cele ale altor forme mai agresive de tratament, cum ar fi peelingul mediu sau profund. Dar asta înseamnă că şi riscurile asociate cu această procedură sunt mult mai puţine. Totuşi, peelingul superficial este o metodă eficientă şi rapidă de îmbunătăţire a pielii, care îi vor da un aspect întinerit.

Weyergans High Care Center

Chisinau, bd. Traian 22, of.40
Tel: 81 16 81, Mob:079 500 697
www.weyergans.md,
weyergansmoldova@gmail.com

Salariu de până la 35 de mii de lei lunar. Cele mai bine plătite locuri de muncă în luna februarie

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a publicat lista cu topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante, disponibile la data de 14 februarie 2025, conform declarațiilor agenților economici. Astfel, pe primul loc se află poziţia de sudor/sudoriţă, la compania SLR Metal-Construct SRL, iar persoana care va obţine acest post de muncă ar putea să ridice un salariu de până la 35 de mii lei lunar, scrie safenews.md

Potrivit listei, ÎCS Lapmol SRL caută un conducător autor, iar salariul propus este de 25 de mii de lei. De asemenea, compania Ozka Construction SRL oferă un salariu între 33.000 şi 33.500 de lei pentru funcţia de fasonator/fasonator piese şi construcţii din beton.

Conform datelor, se mai caută şi 10 tâmplari pentru un salariu ce variază între 10.000 şi 25 de mii de lei, la compania CAMPEN-COM SRL.-

Lăcătuş auto- AUTOGATES SRL – 20.000 – 25.000 LEI

-Programator ADENS GRAFIC SRL – 13.700 – 25.000 LEI

-Operator la maşini şi utilaje DANICON-TRANS SRL – 12.000 -25.000 LEI

-Inginer proiectant în construţii CLASS SA 16.000-24.000 LEI

-Geodez-şef în construcţii ONUR TAAHHUT TASIMACILIK INSAAT SRL HÎNCEŞTI 22.000-23.000 LEI.

Posturile ilegale din Zona de Securitate au început să fie demontate

Posturile instalate ilegal de Tiraspol în Zona de Securitate au început a fi demontate. Întrebat de jurnaliști despre asta, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că există astfel de informații și ele în prezent se verifică, notează IPN.

„Din câte cunoaștem a început deja demontarea lor la Bender. A fost o informație care trebuie verificată și vom reveni cu detalii pe acest pe aceste posturi de control ilegale, care din 2022 au fost în permanentă atenție la grupurile de lucru și la formatul de discuție 1+1. Sperăm că lucrurile vor merge înainte”, a precizat vicepremierul, conform IPN.

În 2020, autoritățile de la Tiraspol au instalat unilateral, în perioada stării de urgență legată de pandemia de COVID-19, 37 de posturi în jurul localităților aflate sub controlul autorităților constituționale. Atunci, Chișinăul a apreciat decizia ca fiind o sfidare a Acordului din 21 iulie 1992. Pe parcurs, Tiraspolul a redus numărul posturilor.

Chișinăul a înaintat Tiraspolului mai multe solicitări, care au stat la baza înțelegerilor de a permite livrarea gazelor în regiunea transnistreană. Scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active) a fost una dintre cerințe.

Cercetătorii au descoperit celulele creierului care îţi spun să nu mai mănânci: Neuronii care urmăresc fiecare muşcătură

Oamenii de ştiinţă de la universitatea americană Columbia au descoperit neuroni specializaţi în creierul şoarecilor care le ordonă animalelor să se oprească din mâncat, scrie stirileprotv.ro.

Deşi se ştie că multe circuite de hrănire din creier joacă un rol în monitorizarea consumului de alimente, neuronii din aceste circuite nu iau decizia finală care ne opresc din mâncat.

Neuronii identificaţi de cercetătorii de la Columbia, un nou element al acestor circuite, sunt localizaţi în trunchiul cerebral, cea mai veche parte a creierului vertebratelor.

Descoperirea lor ar putea conduce la noi tratamente pentru obezitate.

„Aceşti neuroni nu seamănă cu niciun alt neuron implicat în reglarea saţietăţii”, a declarat dr. Alexander Nectow, medic-cercetător la Colegiul Vagelos de Medicină şi Chirurgie al Universităţii Columbia, care a condus cercetarea, într-un comunicat.

El spune că, alţi neuroni din creier se limitează, de obicei, la detectarea alimentelor introduse în gură, la modul în care alimentele umplu intestinul sau la nutriţia obţinută din alimente.

„Neuronii pe care i-am găsit sunt speciali prin faptul că par să integreze toate aceste informaţii diferite şi chiar mai mult”, explică cercetătorul.

Celule identificate în trunchiul cerebral

Decizia de a nu mai mânca este un fenomen familiar.

„Se întâmplă de fiecare dată când ne aşezăm să luăm masa: La un moment dat, în timp ce mâncăm, începem să ne simţim sătui, apoi ne săturăm şi mai mult, iar apoi ajungem la un punct în care ne gândim, bine, este suficient”, explică dr. Nectow.

Cum ştie creierul când corpul s-a săturat şi cum acţionează pe baza acestei informaţii pentru a ne opri din mâncat?

Alţi cercetători au localizat anterior celulele care iau decizii în trunchiul cerebral, dar pistele s-au oprit acolo.

Laboratorul de la Columbia a utilizat noi tehnici unicelulare care fac posibilă pătrunderea într-o regiune a creierului şi distingerea diferitelor tipuri de celule care, până acum, au fost greu de distins unele de altele.

„Această tehnică – profilarea moleculară cu rezoluţie spaţială – ne permite să vedem unde se află celulele în trunchiul cerebral şi cum arată compoziţia lor moleculară”, continuă dr. Nectow.

În timpul profilării unei regiuni a trunchiului cerebral cunoscută pentru procesarea semnalelor complexe, cercetătorii au observat celule pe care nu le cunoşteau şir care aveau caracteristici similare cu alţi neuroni implicaţi în reglarea apetitului. „Oh, asta este interesant”, ne-am spus. „Ce fac aceşti neuroni?”

Neuronii care urmăresc fiecare muşcătură

Pentru a vedea cum influenţează neuronii alimentaţia, cercetătorii i-au proiectat astfel încât să poată fi activaţi şi dezactivaţi cu ajutorul luminii.

Atunci când neuronii erau activaţi de lumină, şoarecii mâncau mult mai puţin. Intensitatea activării a determinat cât de repede animalele au încetat să mănânce.

„Interesant este faptul că aceşti neuroni nu semnalează doar o oprire imediată; ei ajută şoarecii să-şi încetinească treptat alimentaţia”, completează Srikanta Chowdhury, cercetător ştiinţific în cadrul laboratorului condus de dr. Nectow.

Cei doi au analizat, de asemenea, modul în care alte circuite alimentare şi hormoni au afectat neuronii. Ei au descoperit că neuronii au fost reduşi la tăcere de un hormon care creşte pofta de mâncare şi activaţi de un agonist GLP-1, o clasă de medicamente acum populare pentru tratarea obezităţii şi a diabetului.

Aceste experimente au descoperit că aceste semnale de intrare au ajutat neuronii să urmărească fiecare muşcătură a şoarecilor.

„În esenţă, aceşti neuroni pot mirosi mâncarea, pot vedea mâncarea, pot simţi mâncarea în gură şi în intestin şi pot interpreta toţi hormonii intestinali care sunt eliberaţi ca răspuns la mâncare”, spune dr. Nectow. „Şi, în cele din urmă, valorifică toate aceste informaţii pentru a decide când este suficient şi ne opresc din mâncat”.

Deşi neuronii specializaţi au fost identificaţi deocamdată doar la şoareci, dr. Nectow spune că localizarea lor în trunchiul cerebral, o parte a creierului care este în esenţă aceeaşi la toate vertebratele, sugerează că este foarte probabil ca oamenii să aibă aceiaşi neuroni.

„Credem că este un nou punct de intrare major pentru a înţelege ce înseamnă să fii sătul, cum se întâmplă acest lucru şi cum este valorificat pentru a încheia o masă”, adaugă dr. Nectow. „Şi sperăm că ar putea fi folosit pentru terapiile împotriva obezităţii pe viitor”.