Pe lângă muzică, Irina Rimes are o pasiune aparte pentru șofat. Interpreta conduce propria mașină și se pare că e fană a bijuteriilor pe patru roți.
Irina Rimes și-a arătat mașina de lux, un Opel Insignia de ultimul model, de culoare roșie.,,Fetița mea”, a scris Irina cu referire la automobilul pe care îl conduce.
Pentru că se bucură de succes în carieră, talentata moldoveancă își permite să investească în lucruri la care alți doar visează. 
Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) înseamnă mai mult decât studii superioare – este sprijinul tău pentru succesul academic. Instituția te invită să urmezi cursurile de pregătire pentru examenele de bacalaureat organizate de UTM, concepute să-ți ofere sprijinul necesar pentru atingerea unor rezultate remarcabile, scrie diez.md.
Cursurile de pregătire pentru bacalaureat vor avea loc în campusul Râșcani al UTM (str. Studenților, nr. 7). Acestea se vor desfășura în fiecare zi de sâmbătă, conform următorului program:
matematică – intervalul orar 9.0-11.00;
desen artistic – intervalul orar 9.0-11.00;
chimie – intervalul orar 11. 15-13.15;
informatică – intervalul orar 11. 15-13.15.
Perioada de înscriere: începând cu 22 ianuarie 2025.
Pasul 1: completează formularul de înregistrare. Completarea formularului fără achitarea taxei de participare nu îți garantează rezervarea unui loc.
Pasul 2: achită taxa de participare – 500 de lei per disciplină. Adresa pentru achitarea taxei este strada Studenților, numărul 9/9, Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră.
Contacte: 060302051; 060302052; 060302053.
Ilan Shor, un om de afaceri în exil condamnat pentru fraudă în Republica Moldova în legătură cu un scandal bancar de un miliard de dolari, pare să ajute firmele din Rusia să continue să deruleze schimburi comerciale externe pe fondul problemelor cu plățile provocate de sancțiunile americane, transmite Bloomberg citat de Agerpres.ro.
Potrivit documentelor analizate de Bloomberg, Ilan Shor a pus la punct o rețea de companii intermediare, inclusiv în parteneriat cu entități vizate de sancțiuni, care sunt în măsură să ajute firmele rusești să deruleze tranzacții internaționale, care altfel nu ar fi posibile din cauza sancțiunilor americane.
Activitățile lui Shor în Rusia sunt o dovadă a eforturilor pe care firmele rusești trebuie să le facă în condițiile în care se confruntă cu întârzieri la plățile transfrontaliere, din cauza sancțiunilor occidentale. Multe firme rusești recurg la intermediari care să le aranjeze plățile transfrontaliere în terțe țări, pentru a ocoli sancțiunile americane și riscul unor penalități suplimentare.
Bloomberg dă drept exemplu una dintre companiile conduse de Shor care oferă, pe pagina sa de Internet, reglarea plăților, cu orice țară și în orice monedă, în decurs de cinci zile lucrătoare, o diferență remarcabilă față de întârzierile de câteva luni cu care se confruntă acum unele firme rusești la reglarea acelor tranzacții.
Shor și principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, Promsvyazbank, care este vizată în prezent de cele mai dure sancțiuni americane, au lansat A7, o companie care susține că ajută la facilitarea plăților transfrontaliere. La înființarea firmei, în luna septembrie 2024, documentele de înființare arată că Shor deținea o participație de 51% iar Promsvyazbank restul de 49%.
A7-Agent, o subsidiară a acelei companii, este condusă chiar de Shor, potrivit documentelor de înființare, care arată că activitățile sale includ serviciile financiare, comerțul angro și facilitatea tranzacțiilor cu combustibili, metale și produse chimice. Firma oferă de asemenea produse derivate și consultanță, mai arată documentele de înființare.
La mijlocul acestei luni, autoritățile americane au sancționat banca OJSC Keremet Bank cu sediul în Kârgâstan, acuzând banca de facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere pentru Promsvyazbank și precizând că Shor ‘a fost implicat în discuțiile’ cu privire la rolul Keremet ‘în schema de ocolire a sancțiunilor’.
O altă entitate, care are adresa în centrul Moscovei în clădirea de lângă A7-Agent, este Exim International, care potrivit documentelor de la registrul companiilor, a fost înființată în luna iunie 2024 de Shor și compania rusă de stat VEB.RF, inclusă pe mai multe liste de entități rusești sancționate. 75% din acțiunile Exim International sunt deținute de Shor iar restul de VEB.RF. Exim International se descrie drept ‘un parteneriat public-privat care oferă spriijin pentru operațiunile de import-export’.
Restricțiile impuse de SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie afectează aproximativ 95% din sectorul bancar rusesc, declara în luna decembrie guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina.
Cu toate acestea, Exim International caută în prezent un specialist de top în serviciile bancare și promite ‘o oportunitate de a dobândi o experiență unică pe piața plăților transfrontaliere’, potrivit unui anunț postat pe principal platformă de recrutare online din Rusia. Pe același site, firma A7 se laudă că ‘pune la dispoziție, la timp și în mod garantat, plăți transfrontaliere pentru companiile rusești care operează pe piața globală’.
Deși este posibil ca aceste servicii să fie furnizate utilizând alte monede decât dolarul american și chiar prin recurgerea la criptomonede sau chiar la barter, ceea ce nu ar declanșa sancțiunile primare impuse de SUA, ele ar putea totuși să fie vizate de sancțiunile secundare prevăzute într-un ordin executiv emis la finele lui 2023, susține Alan Kartashkin, partener la firma de avocatură Debevoise & Plimpton LLP. ‘Riscurile pentru orice instituție financiară străină implicată sunt destul de mari’, subliniază Kartashkin.
La începutul anului, a intrat în vigoare noua Lege privind frontiera de stat a Republicii Moldova, care prevede interzicerea activităților economice în punctele de trecere ce nu sunt legate direct de controalele efectuate de autoritățile competente, scrie telegraph.md.
Autorii legii, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Ministerul Afacerilor Interne, au justificat această măsură prin necesitatea de a asigura securitatea națională, insă fără a explica cum statul poate fi atacat prin magazinele, cantinele și alte activități de acolo.
Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au contestat această prevedere, argumentând că activități esențiale, precum cele desfășurate de brokerii vamali sau băncile comerciale, sunt indispensabile în punctele de frontieră. Poziția lor a fost respinsă, iar în sinteza propunerilor legislative se menționează că un funcționar al Serviciului Vamal ar fi acceptat interdicția, contrar conducerii instituției.
Aplicarea legii a avut consecințe imediate. Mai multe afaceri din zonele de control au fost închise, iar peste 500 de persoane au rămas fără locuri de muncă. Acești oameni, mulți dintre ei din zone rurale cu oportunități economice limitate, au fost lăsați fără venituri în plină iarnă. De asemenea, proprietarii terenurilor și clădirilor din zonele de frontieră au pierdut dreptul de a-și valorifica bunurile, din cauza unor restricții legale considerate arbitrare.
Un exemplu concret este punctul de trecere Leușeni, unde o unitate de alimentație publică utilizată de vameși, polițiști și șoferi de TIR a fost închisă. Angajații unității au declarat că activitatea a fost sistată de Poliția de Frontieră, fără un act administrativ clar, și că au fost amenințați cu procese pentru prezența în zonă.
Tașca Nicolae, reprezentantul unității, a precizat că a fost depusă o cerere prealabilă către IGPF, solicitându-se eliminarea obstacolelor care împiedică desfășurarea activității. El a menționat că autorizația emisă de Serviciul Vamal a fost primită la sfârșitul anului 2024, iar cererea către IGPF a fost depusă imediat după aceea. Tașca a subliniat că pagubele materiale ale afacerii depășesc un milion de lei și a subliniat că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă problema nu este soluționată la nivel național.
IGPF ne-a răspuns că cererea pentru prelungirea permisului de activitate în 2025 este în curs de examinare și că, în cazul respectării prevederilor legale, permisul va fi eliberat. Cu toate acestea, modul în care legea a fost aplicată este criticat de agenții economici afectați, care acuză lipsa de transparență și încălcarea drepturilor de proprietate.
Chiar dacă legea interzice activitățile comerciale în zonele de control, Guvernul a adoptat o hotărâre care permite autorizarea unor activități economice, în anumite condiții. Însă, aplicarea neclară a acestor reglementări ridică riscul ca Republica Moldova să fie condamnată la CEDO, așa cum s-a întâmplat în cazuri similare din trecut.