Jurnalul ziaristei Anastasia Petrova, mamă a doi copii, răpusă mortal de virusul Covid-19

Astăzi ar fi trebuit să fie prima mea zi de vacanță”, scria Anastasia Petrova pe pagina sa de facebook în după-amiaza zilei de 23 martie. „Dar, în schimb, este prima mea zi de concediu medical.”

separator
„În timpul nopții, am făcut o febră înaltă”, a continuat jurnalista în vârstă de 36 de ani, redactor-șef la o publicație locală din Perm, Rusia. Anastasia a fost purtată de la un spital la altul, medicii se încurcau în diagnostic și decizii. Femeia a murit cu zile din cauza sistem medical nepregătit, care a încercat să mușamalizeze cazul, lăsând în urmă doi copii orfani.

„Aveam o durere în gât și o tuse urâtă. Am sunat medicul și le-am răspuns întrebărilor cu privire la contactele mele cu persoane care s-au întors din străinătate (erau trei, dar toate s-au întors cu mai mult de două săptămâni înainte)”. O jumătate de oră mai târziu, un medic a venit să o vadă.

„Mi-a pus întrebări de la un metru distanță despre simptomele mele. A promis că cineva va veni să-mi facă un test de coronavirus și că rezultatele vor veni în 24 de ore. Între timp, am promis că nu voi părăsi apartamentul timp de 14 zile. Dar, medicul a adăugat: „Nu vă faceți griji. Nimeni încă nu a anulat sezonul obișnuit al gripei în acest an.””

În acea noapte, Anastasia a scris din nou pe facebook că febra ei a crescut până la 39 de grade și nimic nu a ajutat-o.

„Nimeni nu a venit să facă un test de coronavirus și nimeni nu mi-a răspuns la apeluri, desigur”, a scris ea în primele ore ale dimineții din 24 martie. „Nu curge nasul, dar tușesc.”

A sunat la o ambulanță, care a dus-o la spital unde a murit pe 31 martie

Anastasia Petrova era cunoscută în acest oraș din Munții Urali, cu 1 milion de oameni. A fost respectată ca jurnalist al publicației Business Interest. ,,Era o persoană inteligentă, strălucitoare. Nastya a câștigat întotdeauna. Avea aspectul înșelător al unei nobile femei renascentiste, dar era din oțel dur în interior. Părea de parcă totul i-a venit cu ușurință și că aproape nimic nu era imposibil pentru ea”.

Scriitoare, pictoriță și mamă singură a doi copii

În următoarea sa postare de pe facebook, pe 24 martie, femeia a scris că a stat mult timp în ambulanța din fața spitalului de boli infecțioase, în timp ce paramedicii se certau telefonic despre ce să facă cu ea. „Nu au instrucțiuni despre cum să-i ducă pe oameni și unde să-i ducă”, scria ea. „Nimeni nu are o idee clară despre nimic.”

La final, a fost dusă la un alt spital, unde medicii au înjurat primul spital pentru faptul că nu au admis-o. A fost internată singură într-o cameră cu trei paturi, scriind că, din câte știa, multe dintre celelalte camere ale spitalului erau ocupate în mod similar.

„Mi-au dat un medicament pentru febră și preparate standard pentru tratarea gripei”, a scris ea. „Am fost conectată la masca cu oxigen, deoarece nu le plăcea modul în care respir. Acum va trebui să rămân izolată două săptămâni sau să obțin două teste negative de coronavirus. „

La scurt timp, doi terapeuți au vizitat-o ​​și au stabilit că nu este nevoie să fie conectată la un ventilator de respirație  mecanic. Dimineața, a dat probe pentru un test de gripă și un test de coronavirus, precum și „întreaga serie tradițională de analize”.

Mai târziu în acea zi, în timp ce încă aștepta rezultatele testului, Petrova i-a scris unui prieten că „nici medicii mei, nici eu nu cred că am coronavirus”. Ea a adăugat că „nu este necesar să închidem nimic sau să stabilim o carantină generală din cauza mea.” După o radiografie, a fost diagnosticată oficial cu pneumonie.

Pe 25 martie, ea a observat că de mai mult de o zi, febra ei a rămas constantă în jurul valorii de 38 de grade. Dar ea a adăugat că „mă simt ca și cum m-aș îneca constant într-un jeleu. Nu răspund nimănui – nu am putere. Dorm cam 90% din timp. Îmi este întotdeauna sete. Rezultatele mele nu mai vin”.

A doua zi, ea a scris că febra ei era 39 de grade, până i s-a administrat medicament. Apoi a stat cinci ore la 37 de grade, înainte de a se ridica din nou. În prima după-amiază a zilei de 26 martie, ea a raportat că primul ei test de coronavirus a venit negativ. Ea a confirmat aceste informații într-un al doilea comentariu pe facebook pe 29 martie. La scurt timp, a fost conectată la respirația artficială, unde a rămas până când a murit, pe 31 martie.

Într-o conferință de presă din 1 aprilie, ministrul Sănătății regional, Oksana Melekhova, a declarat că diagnosticul femeii a fost „pneumonie bilaterală”, dar că oficialii încă așteptau rezultatele celui de-al doilea test coronavirus.

Melekhova a adăugat că persoanele care au fost în contact cu Petrova au fost izolate și testate pentru coronavirus. „Am luat toate măsurile de precauție epidemiologice”, a concluzionat ea, spunând că va face publice rezultatele testului Petrova imediat ce acestea vor fi disponibile.

La 2 aprilie, însă, prietena lui Petrova, jurnalista lYulia Balabanova, a postat o captură de ecran a unui mesaj text pe care l-a primit de la Petrova pe 29 martie, spunând că „al doilea test a fost pozitiv” și că se simte „foarte slăbită”.

„Public acest fragment din corespondența noastră”, a scris Balabanova într-o postare pe facebook. Nastya știa că al doilea test pentru coronavirus a fost pozitiv. Nu înțeleg de ce medicii ei nu vorbesc despre asta. Cred că este important acum să existe transparență maximă și informații complete”.

La câteva ore după postarea prietenei, oficialii din domeniul sănătății din Perm au schimbat cauza oficială a morții lui Petrova în „pneumonie bilaterală provocată de o infecție cu coronavirus”.

Jurnalistul alery Mazanov, a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty că povestea lui Petrova arată că oficialii încearcă să reducă numărul de cazuri de coronavirus din țară.

„Prin ascunderea acestor informații, acești oameni iresponsabili pun în pericol zeci sau sute sau mii de oameni”, a spus Mazanov. „La urma urmei, dacă o persoană moare de pneumonie, nimeni nu testează persoanele cu care a fost în contact.”

Numărul de cazuri de pneumonie înregistrate este unul dintre mai mulți factori care alimentează îngrijorarea faptului că autoritățile au ascuns amploarea coronavirusului din Rusia și că cifrele oficiale – care la 7 aprilie se ridicau la 7.497 de infecții confirmate și 58 de decese – pot să fie substanțial mai scăzute decât cele reale.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Jasmin și-a lansat propriul show culinar. Se numește ,,Шор-ОХ! на кухне”
Articolul anterior
Foto! Cum arată posturile de la intrarea în orașele Ștefan Vodă și Soroca
Articolul următor
Close menu