Medicii germani: Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit cu inhibitori de colinesterază

În premieră în Capitală, peste 100 de elevi și 25 de cadre didactice din instituțiile de învățământ din Chișinău și din Wilmington, SUA, și-au prezentat proiectele STEAM implementate în instituțiile lor anul acesta în cadrul Summit-ului Școlar Moldo-American „Conectați prin Știință”. Elevi de diferite vârste au din Chișinău și Carolina de Nord, SUA, au abordat subiecte ce țin de încălzirea globală, sustenabilitatea urbană și protejarea mediului înconjurător. Cele mai reușite proiecte implementate în instituțiile din municipiul Chișinău au fost premiate, transmite IPN.

Șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport a Consiliului municipal Chișinău, Daniela Munca-Aftenev, a declarat că inițiativele STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics, în traducere Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) sunt fascinante. Echipele lucrează împreună pentru a găsi soluții la problemele globale. Toate proiectele prezentate la summit fac un primul pas în lumea miraculoasă a științei.

Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a menționat că primul summit școlar moldo-american „Conectați prin Știință” va intra în istorie.  „Eu tare mă bucur că există această oportunitate de a ne conecta prin știință, dar și cu știință, pentru că voi știți să rezolvați împreună cu semenii voștri probleme globale, probleme legate de climă, de sustenabilitate, de ecologie, ceea ce este, de fapt, extrem de important. Sunt aceleași probleme cu care se confruntă întreaga lume, întreg globul pământesc”, s-a adresat viceprimarul participanților la eveniment.

Conferențiarul universitar Diana Chișca de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, membră a comisiei de evaluare, a comunicat că în concursul au aplicat 27 de participanți cu diferite proiecte STEM, realizate nu doar la nivel de echipă școlară, dar și în cooperare cu colegi din alte state. Copiii au dat dovadă de abilități și cunoștințe vaste, în special abilități de lucru în echipă chiar și în momentul în care se aflau la o distanță foarte mare unul de altul. Multe proiecte au fost realizate în decursul unei perioade mai mari de timp. S-a observat munca asiduă depusă. Atât munca elevilor participanți, cât și a cadrelor didactice care au coordonat proiectele. „Putem să ne mândrim că în Republica Moldova avem copii care pot să devină cercetători și oameni de știință”, a menționat conferențiarul universitar.

Fiecare proiect a fost evaluat în baza criteriului încadrarea în domeniile STEM, impact, în ce măsură au fost rezolvate probleme. STEM presupune realizarea unui produs care va fi palpabil și funcțional. Pentru Republica Moldova este ceva nou, dar se vede cum acest domeniu se dezvoltă.

Cele mai multe proiecte s-au axat la rezolvarea problemelor de mediu, inclusiv în municipiul Chișinău. S-au propus soluții pentru îmbunătățirea calității aerului, soliții pentru casă inteligentă. Este o muncă enormă în afara orelor de curs, în timpul liber al elevilor. Este nevoie de mult mai mult decât pur și simplu să faci matematică, informatică, este nevoie de programare deosebită, este nevoie de alte abilități pe care le învață elevii la toate disciplinele școlare, au precizat participanții la eveniment.

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.