Răceală, gripă sau Covid-19? Cum le vom deosebi în sezonul rece, deși simptomele sunt asemănătoare

Sezonul rece este tot mai aproape. Un nas înfundat, o durere în gât sau un acces de tuse sunt frecvente, mai ales în timpul iernii. Urmează o perioadă în care cu toţii ne vom întreba dacă am răcit, avem gripă sau Covid-19. Simptomele sunt asemănătoare şi pot să ne sperie, iar centrele de testare ar putea fi luate cu asalt. Totuși, este posibil, după simptome, să ne dăm seama dacă avem o banală răceală, am luat gripă sau ne-am infectat cu noul coronavirus. Acest lucru este important pentru a ne autoizola de la primele simptome și a nu-i îmbolnăvi pe cei din jur.

separator

Cum putem face diferenţa între o banală răceală, gripă şi Covid-19?

Primele simptome în Coronavirus – cele mai frecvente sunt oboseala foarte pronunțată, greața, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap, de mușchi și oase, transpirația abundentă, senzația accentuată de sete. Apoi, crește temperatura (poate varia de la 37 de grade, până la 39 de grade celsius, în funcție de reacția organismului), poate dispărea mirosul și gustul, respirația devine îngreunată, senzație de lipsă acută de aer, apare tusea seacă, dureri în piept. La 5-7 zile de la debutul bolii apar complicații, tusea poate deveni productivă, purulentă, temperatura corporală ridicată se menține multe zile (în caz de complicații, chiar până la 3 săptămâni).

Pierderea simțului mirosului și gustului, fără nas înfundat, este un simptom al Covid-19. În acest caz, ca și în cazul altor simptome sus-menționate, este recomandat să ne testăm și să rămânem izolați de cei din jur.

Febra poate apărea și în caz de gripă și răceli banale

În cazul unui guturai, cu scurgeri din nas și dureri de cap, febra apare doar în cazuri rare. În gripă, temperatura crește violent până la 40-41 de grade, se menține înaltă timp de 3-5 zile și este însoțită de frisoane și dureri de cap pronunțate.

Un alt semn de viroză respiratorie este strănutul. Dacă nu apar și alte simptome, este vorba cel mai probabil de o răceală. Chiar și așa, trebuie să ne asigurăm că avem la noi șervețele și că ne spălăm pe mâini după ce strănutăm.

La fel, dacă ne curge nasul sau e înfundat și nu avem alte simptome, cel mai probabil am răcit.

Tusea poate fi un simptom atât de răceală, cât și de gripă sau Covid-19. Dar, senzația de lipsă de aer este un semn aproape specific pentru Covid-19. 

O tuse seacă, chinuitoare la început și continuă este unul dintre cele mai comune simptome ale infectării cu SARS-CoV2 (Covid-19).

Ce înseamnă tuse continuă: fie ați tușit mult timp de peste o oră, fie aveți mai mult de 3 accese de tuse pe zi. Dacă aveți probleme cu tusea sau probleme de respirație (vă înădușiți), contactați telefonic medicul de familie, sunați la 112.

În caz de răceală, cei mai mulţi pacienţi au gâtul iritat, le curge nasul, iar ulterior se poate instala tusea.

Aceste simptome, însoţite de febră moderată şi durere de cap, pot ţine câteva zile, apoi dispar.

Simptomele gripei apar toate odată.

Durerile de cap sunt foarte accentuate, apar durerile musculare, cele în gât, tusea este seacă, iar febra poate ajunge până la 41 de grade Celsius, inclusiv cu frisoane.

Pe de altă parte, în cazul coronavirusului, pe lângă febră, tuse seacă şi dificultati respirarorii, există adesea şi afectare neurologică: dispar gustul şi mirosul şi apar problemele digestive.

Dacă temperatura revine și dispare (este ciclică) – este vorba despre Coronavirus.

Dacă au test negativ de Covid, dar imaginea plămânilor într-o radiografie sau computer tomograf arată ca organul este afectat, bolnavii vor fi trataţi ca suspecţi de Covid, iar dacă va fi cazul, vor primi şi tratament, afirmă medicii.

În perioada care urmează sunt foarte esenţiale distanţarea fizică şi purtarea măştii.

Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pun din nou accentul pe prevenţie şi nu mai recomandă salutul cu cotul, tocmai pentru că oamenii să nu se apropie la mai puţin de un metru unul de celălalt. Experţii spun că este suficient să ducem mâna la inima pentru a ne saluta prietenii.

Pentru a evita îmbolnăvirea cu COVID-19, dar și alte viroze respiratorii, purtați mască, păstrați distanța fizică și spălați-vă des pe mâini.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Rusia: Artistul Mihail Boiarskii și-a pierdut cunoștința, în timp ce era vaccinat
Articolul anterior
Un uragan mare se formează în Marea Mediterană și va lovi Grecia
Articolul următor
Close menu