România a depăşit pragul critic de 11 mii de morţi în urma complicațiilor cauzate de virusul SARS-COV-2. Sunt de zece ori mai multe decese decât la Revoluție, cel mai dureros eveniment din istoria modernă a țării, raportează presa de peste Prut.
Între timp, se înregistrează un nou vârf la Terapie Intensivă, unde 1.249 de pacienţi se zbat între viață și moarte, transmite Stirileprotv.ro.
Iar dramele individuale atrag atenția unor posibile efecte pe care medicii sufocați de ritmul infernal din spitale nu le pot întrezări. Cel puțin patru bolnavi și-au pus capăt zilelor în ultimele trei luni din cauza depresiei.
Există un triaj psihologic în prezent, susține ministrul Nelu Tătaru, care recunoaște, însă, că trebuie ceva mai multă insistență.
Ziua a început cum nu se poate mai rău. O pacientă cu COVID-19, în vârstă de 55 de ani, s-a sinucis chiar în sediul Spitalului Județean de Urgență Bistrița. De cinci zile era internată, cu o formă medie a infecției. Iar tratamentul părea să dea roade.
Crina Sârb, purtător de cuvânt IPJBN: “Cazul a fost preluat de serviciul de investigaţii criminale care efectuează cercetări cu stabilirea cu exactictate a tututor împrejurărilor în care a survenit decesul, în cadrul unui dosar penal de ucidere din culpă”.
Pentru specialiști, acest caz reprezintă un nou semnal de alarmă. Femeia nu avea probleme psihice. Vorbim totuși despre a patra sinucidere a unui bolnav de COVID-19 în ultimele trei luni.
E ca un joc în orb cu soarta, în spitale. Din cauza numărului mare de pacienți infectați, medicii nu reușesc să identifice persoanele pe care episodul de boală le-ar putea trimite în pragul depresiei, explică psihologul Gabriel Diaconu.
Gabriel Diaconu, psiholog: “Nu există din păcate o strategie anti-depresie”.
Totuși, ministrul Sănătăţii spune că un triaj psihologic minim există în secţiile de boli infecţioase.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: “Fiecare secţie de Boli Infecţioase s-a angajat, pe toată această perioadă, inclusiv psihologi, pentru a avea şi o terapie psihologică pentru fiecare pacient care se afla în acese secţii. Rămâne ca, în următoarea perioadă, post covid, după ce pacientul are boala, să avem şi tratamente alternative, inclusiv tratament psihologic”.
Riscul este ca boala să se transmită exponenţial, mai ales în comunităţile unde normele de distanţare sunt ignorate.
Urmează momente de mare socializare: Sfântul Andrei, Moş Nicolae, Crăciunul şi Revelionul. Nu putem evita aglomerările din biserici, magazine, pieţe şi maluri. Dar putem ţine în frâu numărul îmbolnăvirilor, respectând măsurile de igienă şi purtând mască. Altfel, există riscul ca sfârşitul de an să ne aducă noi recorduri negre în lupta anti-Covid, mai spun specialiștii.