Spitalele din stânga Nistrului pentru bolnavii de COVID-19 sunt pline în proporţie de 97 la sută. Despre asta anunță liderul separatist de la Tiraspol.
Acesta menționează că la Centrul Mamei și Copilului din Tighina va fi deschisă o filială pentru persoanele infectate cu noul tip de coronavirus, care va avea o capacitate de 300 de paturi. Viitoarele mame vor fi redirecționate către Tiraspol.
Potrivit pretinselor autorităţi transnistrene, zilnic sunt confirmate cel puțin 400 de cazuri noi de COVID-19 în regiune, în timp ce doar 200 de persoane se vindecă de boală.
Conform ultimelor date, peste 4 mii de oameni din stânga Nistrului sunt infectate cu noul coronavirus. Jumătate dintre ei se tratează la domiciliu, iar cealaltă jumătate – în spitale. 300 de pacienți au o formă severă a bolii.
UE încearcă să umple golul lăsat de USAID, pe măsură ce țările europene își reduc bugetele
Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare în creștere se confruntă cu fonduri tot mai mici alocate națiunilor aflate în dificultate, se arată într-o analiză The Guardian. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe lângă desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și reducerile „foarte regretabile” ale bugetelor europene pentru ajutorare contribuie, de asemenea, la o lipsă de sprijin pentru cele mai fragile state ale lumii, avertizează deputații europeni, dar și reprezentanții organizațiilor caritabile, scrie digi24.ro.
Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice în întreaga lume”. Ea a catalogat, de asemenea, deciziile recente ale statelor membre ale UE de a-și reduce bugetele de ajutor drept „ regretabile” și „greșite” și a adăugat că ar fi imposibil ca UE să umple golul lăsat de desființarea Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională.
„Dacă ne gândim la securitatea și stabilitatea globală, atunci UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în eradicarea sărăciei, în sprijinirea comunităților și a cetățenilor din țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și de a preveni migrația involuntară și instabilitatea”, a declarat Lövin, fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.
Germania, cel mai mare donator din UE, care a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate, în 2023, este pe cale să își reducă bugetul pentru ajutor sub guvernul lui Friedrich Merz, conform unui acord de coaliție anunțat săptămâna trecută, care evită orice promisiune de a menține obiectivul de cheltuieli de 0,7% al ONU. Guvernul german și-a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024, potrivit Concord, un grup de organizații non-guvernamentale destinate dezvoltării.
Franța, Italia și Spania au fost, de asemenea, printre majoritatea țărilor UE care au redus ajutorul pentru dezvoltare în 2024, comparativ cu anul precedent, arată The Guardian. Și în afara UE, Marea Britanie este pe cale să își ducă bugetul de ajutor la cel mai scăzut nivel de când au început înregistrările în acest sens, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național, în 2027, pentru ajutorare. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentale din Europa, a îndemnat guvernul britanic să se gândească din nou la decizia sa de a reduce bugetul de ajutor pentru a finanța apărarea.
„Securitatea nu este doar hardware, securitatea este și putere soft. Și dacă nu investești în probleme umanitare și în sprijinul populațiilor care au nevoie de ajutor, s-ar putea să vezi mai multe conflicte, mai multe strămutări, mai multă insecuritate”, a spus ea. Organizația condusă de Slente a prevăzut o creștere de 6,7 milioane de persoane strămutate până la sfârșitul anului 2026, care se vor adăuga celor 122,6 milioane de persoane din întreaga lume, forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, a tulburărilor politice sau a dezastrelor provocate de climă.
Efecte globale în urma desființării USAID
La câteva ore de la preluarea mandatului, Donald Trump a anunțat înghețarea imediată, pentru 90 de zile, a întregii asistențe externe a SUA, inclusiv a peste 40 de miliarde de dolari pentru proiecte internaționale, prin intermediul USAID. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, SUA era cel mai mare donator de ajutoare din lume, cheltuind 65 de miliarde de dolari pentru asistența oficială pentru dezvoltare în 2023, adică 0,24% din venitul său național. Pentru Consiliul danez pentru refugiați, impactul a fost instantaneu.
USAID a furnizat o cincime din finanțarea sa, contribuind la 24 din cele 40 de programe ale sale, cum ar fi asistența în numerar pentru persoanele înfometate din Sudan, combaterea malnutriției infantile în Camerun și deminarea în Columbia.
De la reduceri de fonduri, organizația a trecut la concedieri. A renunțat la 1.400 de persoane angajate, „dintre care multe lucrează pe piețe ale muncii unde nu este foarte ușor să găsești noi locuri de muncă”, a declarat Slente. Consiliul estimează că 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate ca urmare a reducerilor USAID. „Este fără precedent în istoria de 70 de ani a organizației noastre să avem reduceri efectuate în acest mod”, a spus Slente.
„Toate acestea au fost întrerupte de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că unele dintre persoanele strămutate intern în Afganistan, care doresc acum să se întoarcă în satele lor, nu mai pot face acest lucru, deoarece nu există apă potabilă sigură sau instalații sanitare disponibile”, a spus ea. Slente și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „golul imens” care se creează între ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, care ar putea lăsa în urmă milioane de oameni săraci care nu se încadrează în niciuna dintre categorii. Ea a sugerat că țările cele mai susceptibile de a fi trecute cu vederea sunt statele fragile care „poate că nu au nevoi umanitare imediate”, dar nu au guverne stabile, atractive pentru donatorii occidentali interesați de proiecte de infrastructură.
Ea a adăugat: „Cred că există riscul ca toată lumea să se târască în acel colț în care salvează vieți din nou și din nou, fără să construiască reziliența populațiilor; de exemplu, prin furnizarea de sprijin pentru ca oamenii să fie capabili să își susțină propriul trai”.
Eurodeputații vor proiecte de sprijinire a democrației și a egalității de gen în țările subdezvoltate
În schimb, eurodeputatul ecologist Isabella Lovin, fost vicepremier suedez, a criticat accentul pus pe ajutorul orientat către accesul UE la materii prime, energie și controlul migrației, și anume portalul global, răspunsul blocului comunitar la inițiativa chineză „Belt and Road”. Lansat în 2021, portalul global își propune să strângă 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private, pe parcursul a cinci ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructură în țările mai puțin dezvoltate.
„Unele dintre aceste proiecte pot fi bune, dar nu puteți derula aceste proiecte în zonele și țările afectate de conflicte, în țările cel mai puțin dezvoltate și în țările fragile. Pentru că acolo nu există siguranța investițiilor și, prin urmare, întreprinderile nu vor merge acolo”, a spus ea. Uniunea Europeană a stabilit pentru 2022 un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.
Zelenski a cerut Parlamentului de la Kiev aplicarea legii marţiale în Ucraina încă 90 de zile
Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut marţi parlamentului de la Kiev să menţină în vigoare legea marţială în Ucraina încă 90 de zile, informează Agerpres citat de digi24.ro.
Serviciul de presă al legislativului ucrainean a informat că a fost depusă pentru a fi luat în considerare de parlamentari o moţiune în acest sens.
Fără aprobarea de către parlament a noului termen, legea marţială ar urma să îşi înceteze efectele în 9 mai. Şeful statului a cerut totodată parlamentului prelungirea mobilizării militare generale cu aceeaşi durată ca şi a legii marţiale.
Parlamentul Ucrainei a impus legea marţială şi a declarat mobilizarea în februarie 2022, când forţele Kremlinului au invadat ţara.
Raportul Institutului Kiel: cine a ajutat mai mult Ucraina: Europa sau Statele Unite
Asistența totală alocată de Europa Ucrainei începând din 2022 se ridică la 138 de miliarde de euro (157 de miliarde de dolari), cu 23 de miliarde de euro (26 de miliarde de dolari) mai mult decât SUA, conform unui raport din 15 aprilie al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Ukraine Aid Tracker.
Astfel, procentual, Europa are o asistență totală cu 20% peste cea a Statelor Unite.
Totuși, SUA continuă să dețină un avantaj în ceea ce privește ajutorul militar – totalul său de 65 de miliarde de euro (74 de miliarde de dolari) devansează Europa cu 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) – dar diferența se reduce, deoarece Washingtonul nu a mai alocat un nou pachet de ajutor de la 9 ianuarie, încă în timpul administrației Biden, notează Kyiv Independent.
Președintele american Donald Trump nu a acordat încă un nou ajutor Ucrainei, în timp ce încearcă să negocieze o încetare a focului și să restabilească relațiile cu Moscova.
Președintele american și-a justificat parțial reticența față de acordarea de noi ajutoare susținând că Europa a donat mult mai puțină asistență Ucrainei, estimând în același timp ajutorul SUA la 350 de miliarde de dolari, afirmații infirmate de raportul Institutului Kiel.
În martie, noua administrație chiar a suspendat pentru scurt timp toată asistența militară și de informații aprobată anterior de Biden pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea acceptării unui acord privind resursele minerale.
Prin urmare, asistența SUA pentru Ucraina a stagnat de la preluarea mandatului de către Trump, în timp ce Europa și-a menținut constant sprijinul. Ucraina s-a confruntat anterior cu un decalaj atât de lung în ceea ce privește noile alocări de ajutor din partea SUA la începutul anului 2024, când o aripă a Partidului Republican aliniată lui Trump a blocat asistența în Congres.
Ajutorul european: țările nordice și baltice au dat mai mult
Cercetătorii au evidențiat mai multe pachete recente de ajutor european, inclusiv cea mai mare tranșă de asistență acordată până în prezent de Suedia, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, și noul sprijin acordat de Germania, Regatul Unit, Norvegia și Danemarca.
La 11 aprilie, în cadrul celui de-al 27-lea summit Ramstein, ministrul britanic al apărării, John Healey, a anunțat că aliații – fără a include SUA – s-au angajat să acorde Kievului peste 21 de miliarde de euro (23,8 miliarde de dolari) sub formă de asistență nouă în domeniul securității.
Ucraina a intensificat apelurile pentru un nou ajutor, în special în domeniul apărării aeriene, în timp ce Rusia își continuă atacurile neîncetate împotriva orașelor ucrainene și respinge armistițiul temporar susținut de Kiev și Washington în martie.
„Recenta pauză în ajutorul SUA crește presiunea asupra guvernelor europene pentru a face mai mult, atât în ceea ce privește asistența financiară, cât și militară”, a declarat Taro Nishikawa, șeful proiectului Ukraine Support Tracker la Institutul Kiel.
Cercetătorii au subliniat, de asemenea, disparitatea dintre diferitele țări europene. Unele dintre cele mai mari economii occidentale, cum ar fi Franța, Italia sau Spania, au alocat ponderi mult mai mici din PIB-ul lor decât țările nordice și țările baltice, se arată în raport.
