Maia Sandu i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin. Care a fost intenția

Președinta țării, Maia Sandu, i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin, prin care solicită să ofere Republicii Moldova un lot de vaccinuri împotriva Covid-19.

Despre asta a anunțat șefa statului, aseară, în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, transmite Unimedia.md

„Am discutat cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova și mi-a spus că acum este puțin probabil să putem cumpăra acest vaccin, dar acesta ar putea fi transmis în calitate de ajutor umanitar. 

În acest sens, am scris o scrisoare președintelui Rusiei. Scrisoare a fost semnată astăzi, după discuția cu domnul ambasador. Nu avem date exacte”, a spus Maia Sandu.

Totodată, Maia Sandu a precizat că a trimis astfel de scrisori liderilor din peste 30 de țări.

Președinta țării, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în RM, Oleg Vasnețov pe 25 martie. 

Oficialii au discutat despre situația epidemiologică și evoluțiile din țară. 

În context, președinta a accentuat, „că își dorește ca țara să obțină ajutor din partea Federației Ruse pentru acces mai rapid la vaccinul Sputnik V”.

Utilizarea internetului creează o stare de bine, arată un studiu

Internetul are, în general, un efect benefic pentru starea de bine, a constatat un studiu internaţional, relatează luni DPA/PA Media, citată de Agerpres.

Constatările sugerează că, în pofida temerilor bazate pe păreri contrare, utilizarea internetului şi pare să aibă efecte benefice asupra stării de bine.

Cercetători de la Oxford Internet Institute, din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, au analizat date prelevate de la circa două milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 99 de ani din 168 de ţări, inclusiv din America Latină, Asia şi Africa.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că nivelul de satisfacţie legat de propria viaţă, în toate ţările, a fost cu 8,5% mai mare în cazul persoanelor care aveau acces la internet, nivelul experienţelor pozitive în cazul acestora fiind cu 8,3% mai mare.

În cazul a 33.000 de modele şi sub-seturi de date statistice diferite, cercetătorii au constatat că 84,9% dintre asocierile dintre utilizarea internetului şi starea de bine erau pozitive.

Andrew Przybylski, profesor de ştiinţe comportamentale şi tehnologie la Oxford Internet Institute, a declarat: „Este oarecum clişeistic, însă cererile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Iar dacă ne dorim să facem lumea online mai sigură pentru tineri, nu putem ataca în forţă cu idei preconcepute şi soluţii universal valabile”.

„Trebuie să ne asigurăm că suntem deschişi să ne schimbăm punctele de vedere în funcţie de date şi sper că mesajul va ajunge acolo unde trebuie şi nu va duce la o nouă dezbatere prostească”, a adăugat el.

Profesorul a notat că, în opinia sa, va veni un moment în care oamenii nu vor mai fi îngrijoraţi de utilizarea reţelelor sociale şi de efectul utilizării internetului asupra tinerilor pentru că preocupările lor se vor îndrepta către ceea ce va urma.

Profesor asistent Matti Vuorre de la Universitatea Tilburg, Ţările de Jos, anterior cercetător asociat la Oxford Internet Institute, a spus: „Am fost surprinşi să identificăm o corelaţie pozitivă între starea de bine şi utilizarea internetului în majoritatea miilor de modele pe care le-am folosit la analiza noastră”.

În cadrul studiului, starea de bine a fost măsurată în funcţie de opt indicatori: satisfacţie faţă de propria viaţă, experienţe zilnice negative şi pozitive, două tipuri de evaluări ale stării de bine din punct de vedere social (starea de bine asociată cu zona în care subiecţii locuiau şi sentimentul lor de siguranţă în acel loc), starea de bine fizică, starea de bine a comunităţii şi experienţe legate de scopul personal.

Au fost luaţi în considerare şi factori precum educaţia, venitul şi sănătatea, însă studiul nu a analizat datele referitoare la utilizarea reţelelor sociale.

„În general, am identificat asocieri medii consecvente în ceea ce priveşte factorii predictori de utilizare a internetului şi o stare de bine semnificativ îmbunătăţită la cei care aveau acces la internet – sau care foloseau în mod activ internetul -, comparativ cu ceilalţi”, care nu aveau acces la internet sau nu îl foloseau, după cum a declarat Przybylski.

„Îndemnăm furnizorii de platforme să împărtăşească cercetătorii în domeniul ştiinţelor sociale datele detaliate referitoare la comportamentul utilizatorilor pentru o analiză ştiinţifică transparentă şi independentă, pentru a permite o înţelegere exhaustivă a (impactului) tehnologiilor asociate internetului în viaţa noastră de zi cu zi”, a precizat specialistul.

La acest studiu, publicat în jurnalul ştiinţific American Psychological Association’s Technology, Mind and Behaviour, cercetătorii au folosit date din sondajul Gallup World Poll de la 2.414.294 de persoane din 168 de ţări, din perioada 2006-2021.

Un fost jurnalist de la Pro TV, condamnat la închisoare pentru pedofilie

Fostul jurnalist Pro TV Marius Buga a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare pentru sex cu doi minori instituţionalizaţi, conform deciziei luată marţi de Judecătoria Târgovişte.Decizia nu este una definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Instanţa l-a condamnat la doi ani de închisoare pentru fiecare dintre cei doi minori şi a contopit pedeapsa la doi ani şi 8 luni, scrie evz.ro.

„Condamnă pe inculpatul Buga Marius-Ionuţ, (…) ocupaţie – reporter, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor (…) Condamnă pe inculpatul Buga Marius-Ionuţ, (…) ocupaţie – reporter, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor (…) Constată că faptele deduse judecăţii sunt concurente. (…) aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită (24 luni /3 = 8 luni) urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare, ce se va executa în regim de detenţie”, se arată în decizia instanţei.

Instanţa a decis şi pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de doi ani a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Jurnalistul este obligat de instanţă să plătească celor doi minori daune morale de câte 10.000 de lei.

Instanţa a mai dispus înscrierea inculpatului Buga Marius Ionuţ în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Ce spun reprezentanții Pro Tv

La data când au fost comise faptele, acesta era corespondent ProTV. Reprezentanţii televiziunii au anunţat imediat după ce jurnalistul a fost reţinut că nu știau ce face Buga și că nu acceptă așa ceva. „Condamnăm cu tărie orice acţiune imorală (…). Protecţia minorilor este extrem de importantă pentru fiecare dintre noi!”, se menţionează într-un comunicat transmis de postul tv la acel moment.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală vă invită la „Noaptea Europeană a  Muzeelor”, ediția a XX-a

Pe data de 18 mai, în intervalul orelor 10:00 – 22:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală vă invită la unul din cele mai importante evenimente din viața comunității mondiale a muzeelor – „Noaptea Europeană a  Muzeelor”. 

Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronată în prezent de Consiliul Europei, UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes, desfășurat la nivel internațional, care a ajuns la cea de-a XX-a ediție. 

Cu o istorie bogată și o colecție impresionantă de bunuri culturale, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală vă invită să vă alăturați unei seri  pline de aventuri culturale. În cadrul evenimentului, vizitatorii vor avea oportunitatea unică de a explora expozițiile noastre permanente și temporare. 

În cadrul acestei sărbători, publicul va avea ocazia să se delecteze cu un program divers: 

10:00 – 18:00 Târgul Meșterilor Populari;

11:00 – 11:30 Ansamblul folcloric ,,Dumbrăvița”, cu programul „Tradiții de primăvară”, conducător artistic Marina Dumbrăveanu, acompaniator Victor Dumbrăveanu, Centrul Educației Estetice ”Lăstărel”. 

11:40 – 12:00 Program muzical cu Marina Dumbrăveanu, interpretă, Centrul Educației Estetice ”Lăstărel”. 

12:35 – 12:55 Ansamblul folcloric „Cimbrișor”, conducător artistic Tamara Vîrlan, Casa de Cultură Suruceni, r-nul Ialoveni;

13:00 – 13:50 Orchestra de Fanfară, IP Liceul Teoretic „Natalia Dadiani”, conducător artistic Ion Cojocaru, Centrul Educației Estetice ”Lăstărel”. 

14:00 – 14:45 Lansarea coliței poștale „Ursul de Peșteră”, emisă de către ÎS Poșta Moldovei (Ursul de peșteră – exponat din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală);

15:00 – 15:45 Ansamblul instrumental „Golden Brass”, IP Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, conducător artistic Vladislav Hachi;

15:00 – 17:00 Tur ciclist cu biciclete din colecția lui Vasile Fotescu, președintele Clubului Cicliștilor din Moldova;

16:00 – 16:45 Program muzical la cobză, Victor Botnaru, lector universitar, Maestru în Artă, împreună cu discipolii de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice;

17:00 – 17:30 Vernisarea expoziției de caricatură, cu genericul „De râs și de plâns”, autor Anatol Fornea, jurnalist;

17:40 – 18:10 Recital muzical cu Vasile Fotescu, interpret;

19:00 – 19:45 Program muzical cu Diana Pașcan & Adrian Sîrbu, muzică pop și chitară; 

21:00 – 22:00 Program de rock alternativ, formațiile Hypnotical & Vespa.

Ateliere de creație:

11:00 – 13:00 Atelier de broderie „Tradiția dăinuiește prin oameni”, AO Șezătoarea Basarabiei.

12:00 – 13:00 Atelier de ECO PRINT pe maiouri și gentuțe, Iarîna Savițkaia-Barâghin, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice.

13:00 – 14:00 Atelier de confecționare a podoabelor pentru vestimentația tradițională, cu Inga Mațcan-Lâsenco, lector universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei.

14:00 – 16:00 Atelier de prezentare a tehnicilor primare de țesut a covoarelor – Grupul „Fir Ales”, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală va culmina cu un concert pe ritmuri de rock alternativ, oferit de trupele Vesta și Hypnotical. 

Vă așteptăm cu drag să petrecem o seară minunată împreună, explorând și celebrând diversitatea culturală!

Intrarea este gratuită.

In memoriam! Ei sunt eroii în halate albe pe care i-am pierdut în timpul pandemiei
Articolul anterior
Mai mulți moldoveni, din țară și alte colțuri ale lumii, au donat bani pentru achiziționarea de concentratoare de oxigen
Articolul următor