Moldova va juca cu Israel, în următorul meci pentru calificarea la Campionatul Mondial

29/03/2021

News

Echipa națională a Moldovei va avea șansa să se reabiliteze în fața suporterilor după umilința din Danemarca în următorul meci din preliminariile Campionatului Mondial din 2022, programat pe 31 martie. Chiar dacă adversarul este mai slab cotat decât danezii, nu e deloc unul de subestimat.

Este vorba despre reprezentativa Israelului, care la moment este pe locul 87 în clasamentul FIFA, în timp ce Moldova e cu 110 poziții mai jos.

Israelul este un stat localizat în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane și este membru UEFA din 1994. De atunci, echipa națională acestei țări evoluează în competițiile desfășurate sub egida forului european de fotbal.

Israelul nu s-a calificat niciodată la un turneu final al Campionatului European, însă are în palmares o participarea la Campionatul Mondial, mai exact la cel din 1970, desfășurat în Mexic.

Lotul pentru meciul cu Moldova este format în mare parte din jucători din campionatul intern, însă israelienii au în componență și fotbaliști cu experiență ce au evoluat la cluburi renumite din Europa. Căpitanul echipei este Bibars Natcho, în prezent este legitimat la Partizan Belgrad, dar anterior mijlocașul a mai jucat la Olympiakos, ȚSKA Moscova și Rubin Kazan.

Golghetarul echipei este atacantul Eran Zahavi de la PSV Eindhoven. Israelul mai are în lot fotbaliști de la Șahtar Donețk, Hoffenheim și Real Valladolid. În total, valoarea fotbaliștilor este cotată de site-urile de specialitate la 46 de milioane de euro.

Meciul Moldova – Israel se va juca miercuri, 31 martie, pe stadionul Zimbru din Chișinău. Partida va fi transmisă în direct de PRIME cu începere de la ora 21:45.

sursa: www.publika.md

Leul moldovenesc se întărește

Leul moldovenesc a înregistrat o consolidare în fața dolarului american și euro, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei pentru începutul acestei săptămâni, scrie unimedia.md.

În comparație cu sfârșitul săptămânii trecute, leul s-a apreciat față de ambele valute majore, menținându-și valoarea fără o schimbare nominală în termeni de lei sau bani. Euro se tranzacționează astăzi la valoarea de 18.9424 lei moldovenești, fără a înregistra o diferență față de valoarea de la sfârșitul săptămânii trecute. Dinamica euro a fost una descrescătoare în ultimele două zile, indicând o întărire a leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană.

Dolarul american este cotat astăzi la 17.6973 lei moldovenești, stabil față de valoarea de la sfârșitul săptămânii anterioare. Acesta a urmat o traiectorie similară cu cea a euro, marcând o tendință descrescătoare în ultimele două zile, ceea ce sugerează o consolidare a leului moldovenesc și în raport cu dolarul.

Leul românesc, hrivna ucraineană și rubla rusă se tranzacționează astăzi la valorile de 3.8068, 0.4477, respectiv 0.1927 lei moldovenești. Toate cele trei valute au prezentat o dinamică descrescătoare în ultimele două zile, indicând o tendință generală de întărire a leului moldovenesc în raport cu aceste monede. Fără a înregistra o schimbare nominală în termeni de lei sau bani, leul moldovenesc și-a menținut poziția consolidată față de monedele vecinilor săi regionali.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

„Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.