Tot mai multe badante din Italia devin milionare ca urmare a pandemiei

În plină pandemie de Covid-19, îngrijitoarele de bătrâni din Italia dau lovitură după lovitură. De exemplu, la Sanremo, există badante care au moștenit penthouse-uri și conturi bancare în care erau sume impresionante de bani. Din cauza coronavirusului, care face multe victime printre persoanele trecute de 80 de ani, fenomenul este în creștere în “Orașul Florilor”.

Conform site-ului riviera24.it, firmele de avocatură și notariatele din Sanremo sunt copleșite de numărul mare de testamente lăsate de bătrâni pe numelebadantelor.

Recent, o îngrijitoare de origine italiană a moștenit de la o femeie în vârstă, fără rude, o vilă în valoare de peste trei milioane de euro, care a fost scoasă imediat la vânzare. De asemenea, femeia s-a ales și cu câteva magazine.

Alte două îngrijitoare din Europa de Est, care au avut grijă de o persoană în vârstă, au moștenit câteva penthouse-uri prestigioase, case cu piscine și un cont bancar în care au găsit o sumă de bani formată din cinci cifre.

De asemenea, există o menajeră de origine africană care a moștenit patru apartamente.

La rândul său, o îngrijitoare de origine sud-americană care, în ciuda faptului că nu a primit nicio proprietate, s-a trezit peste noapte cu un cont bancar în valoare de 2,5 milioane de euro.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante testamente deschise în ultimele două sau trei luni.

Fenomenul testamentelor lăsate pe numele celor care se ocupă cu îngrijirea bătrânilor nu este nou în regiunea Liguria. În urmă cu câțiva ani, un vârstnic i-a lăsat unui vechi prieten, care i-a fost alături în ultimele clipe de viață, o moștenire de 10 milioane de euro.

În cele mai multe cazuri, precum și în cele descrise mai sus, când descoperă că nu beneficiază de nimic de pe urma celui decedat, rudele, cum ar fi nepoți îndepărtați, contestă în instanță autenticitatea și veridicitatea testamentelor. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, demersurilor lor sunt sortite eșecului.

sursa: www.stirileprotv.ro

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

Marea Britanie a ieșit astăzi din lockdown
Articolul anterior
Mărturiile unei gravide care s-a infectat cu Covid-19 și a fost internată într-un spital din Capitală
Articolul următor