Va fi puțină miere și în acest an. Aproape 50 la sută din albine au murit

07/05/2021

News

Seceta, defrișările pădurilor și schimbarea climei sunt doar câteva dintre cauzele care duc la scăderea producției și calității mierii. În anul curent, în Republica Moldova va fi recoltată o cantitate mai mică de miere de albini, deoarece în primăvara anului curent au murit 30-50 la sută din albinele apicultorilor, din cauza secetei.

Despre aceasta spune președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), Ion Maxim, conform IPN.

Potrivit lu Ion Maxim, apicultorii afectați de seceta din vara 2020 n-au fost incluși la subvenționare directă, deoarece Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) nu a elaborat și aprobat sistemul unitar de identificare a stupinelor și stupilor conform politicilor Uniunii Europene în domeniu.

Un alt obstacol important în dezvoltarea sectorului apicol este lipsa finanțării de stat a Planului de acțiuni pentru anii 2021-2022 privind implementarea Programului național de dezvoltare a apiculturii pentru anii 2021-2025, chiar dacă acesta a fost aprobat de către Guvern, a subliniat președintele ANARM.

Solicitat de IPN, Valentin Roșca, șeful direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine animală din cadrul MADRM a opinat că „sunt aberații” afirmațiile potrivit cărora nu există finanțare pentru Planul de acțiuni pentru anii 2021-2022 privind realizarea Programului național de dezvoltare a apiculturii.

„Să examineze mai detaliat programul și planul și o să ajungă la concluzia că e un pic situația altfel. Marea majoritate a acțiunilor sunt prevăzute în regulamentele de subvenționare. Respectiv, ele sunt implementate prin intermediul subvenționării. Nimeni nu o să le aloce lor (apicultorilor – n.red.) o sumă separată”, a spus Roșca.

Întrebat de ce apicultorii afectați de seceta din vara 2020 n-au fost incluși pentru subvenționare directă, responsabilul de la MADRM a precizat că „plățile directe nu sunt niște despăgubiri, ci niște stimulente pentru un anumit sector. Apicultorii însă percep plățile directe ca pe niște despăgubiri.

Asigurarea este una dintre cerințe pentru a beneficia de subvenții. Subvențiile se dau în Republica Moldova pentru dezvoltare. Una dintre condiții pentru a putea accesa subvenții este și asigurarea bunurilor achiziționate, care sunt ulterior subvenționate de către stat.

Este mecanismul de asigurare, statul nu trebuie să vină cu compensări diverse, ci trebuie să stimuleze asigurarea bunurilor sau a recoltelor, roadelor, în cazul apicultorilor.

Respectiv, apicultorii trebuie să-și asigure recoltele, iar statul vine cu compensarea a 70% din valoarea primelor de asigurare”, a explicat Valentin Roșca.

La 16 aprilie curent, reprezentanții asociațiilor din sectorul agroalimentar, inclusiv ANARM, au discutat, în format online, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre problemele cauzate de pandemie și seceta din anul 2020.

Șefa statului a subliniat că va susține agricultorii în vederea dezvoltării durabile a sectorului, în special prin aprofundarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare, pentru a atrage investiții de calitate în agricultură și a dat asigurări că astfel de dialoguri vor avea continuitate.

Potrivit datelor ANSA, în prezent în Republica Moldova sunt înregistrați circa 8.000 de apicultori.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru.

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.