De ce sportivii din Rusia sunt privați de drapel, imn național, uniforme și urși?

28/07/2021

Prinsă într-un scandal de dopaj, Rusia a fost pedepsită de Comitetul Olimpic Internațional (CIO) și privată de însemnele sale cheie de identificare, cum ar fi drapelul sau imnul național. De fapt, Rusia nu concurează oficial la Tokyo ca țară, sportivii săi concurează sub denumirea Comitetul Olimpic al Rusiei (ROC), notează jurnaliștii Wall Street Journal într-o analiză pe acest subiect.

În decembrie 2020, Curtea de Arbitraj pentru Sport din Elveția a interzis Rusiei să participe la sporturi internaționale până la sfârșitul anului 2022, după ce Agenția Mondială Antidoping (WADA) a găsit-o vinovată de derularea unui program de dopaj sponsorizat de stat. Sportivilor ruși li s-a permis să participe la Tokyo, sub regulile stricte ale CIO, care a declarat că orice abatere de ar putea duce la noi acțiuni în instanță.

Ca urmare, înainte de Jocurile de la Tokyo, oficialii ruși și CIO au trebuit să aranjeze detalii, inclusiv tipul de muzică pe care să asculte campionii lor olimpici în locul imnului național, cum vor arăta uniformele și unde pot sau nu pot fi poziționate drapelele Federației Ruse (siturile olimpice sunt interzise, dar hotelurile pot arbora drapelul rusesc).

Tokyo este a doua ediție a Jocurilor Olimpice în care rușii vor concura cu țara lor fie parțial, fie total interzisă. Aproximativ 330 de sportivi vor reprezenta ROC la Tokyo. „Este jignitor … dar așa cum se spune, dacă steagul nu este permis, noi înșine vom fi steagul”, a declarat Alena Tiron, căpitanul echipei de rugby feminine, pentru agenția de știri de stat RIA Novosti. “Știm ce țară reprezentăm”.

Înainte de Jocuri, echipa de înot artistic a trimis CIO o schiță a costumelor de baie pentru aprobare. CIO l-a trimis înapoi pentru că prezenta imaginea unui urs, unul dintre simbolurile Rusiei. Costumierul rus a trebuit să întocmească rapid noi versiuni.

“Este o decizie foarte ciudată”, a declarat Olga Brusnikina, prim-vicepreședinte al Federației de Înot Sincronizat din Rusia, pentru RIA. “La urma urmei, urșii trăiesc nu numai în Rusia, ci și în Canada și America.”

“Să privim și partea bună: CIO a recunoscut oficial ursul ca un simbol al Rusiei”, a declarat reporterilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. “Nu este un lucru rău.”

O altă problemă cu care s-a confruntat echipa de înot artistic a fost alegerea muzicii pentru exercițiul lor, “With Russia from Love” de trupa locală de rave Little Big. CIO nu a interzis cântecul, dar a decis îndepărtarea cuvântului Rusia.

Interziși de la intonarea imnului național, COR a propus “Katyusha”, un cântec popular sovietic, de obicei identificat cu lupta împotriva Germaniei naziste în al doilea război mondial. IOC l-a respins și s-a găsit un compromis: un fragment din Concertul pentru pian nr. 1 al compozitorului Pyotr Ilici Ceaikovski. Piesa va fi folosită și la Jocurile Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing.

Rușilor li se interzice, de asemenea, să arboreze steagul tricolor al țării lor pe uniforme. Dar uniforma, inclusiv sacouri și cămăși, prezintă în continuare albastru, roșu și alb în ordinea în care apar pe steag, provocând critici din partea unor comentatori și oficiali internaționali.

“Suntem dezamăgiți că sportivii ruși pot purta culorile steagului Rusiei pe uniformă”, a declarat președintele WADA, Witold Banka, într-un interviu. “Considerăm că ar fi trebuit să existe un statut neutru pentru Rusia.”

Stanislav Pozdnyakov, președintele ROC și de cinci ori medaliat olimpic la scrimă, a spus că echipa rusă va avea “toate elementele identității sale”. Ministrul sportului al Rusiei, Oleg Matîțin a declarat că uniforma este “fără îndoială este asociată cu țara noastră”.

sursa: g4media.ro

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

UE alocă 300 de milioane de euro, în premieră, pentru achiziții comune de armament și sprijin pentru Ucraina

Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată finanțarea achizițiilor comune de armament de către statele membre, inclusiv rachete și muniție, care vor fi parțial direcționate către Ucraina. În cadrul mecanismului „Întărirea industriei europene de apărare prin achiziții comune” (EDIRPA), au fost selectate cinci proiecte, fiecare beneficiind de un buget de 60 de milioane de euro. Valoarea totală a finanțării se ridică la 300 de milioane de euro, potrivit anunțului făcut pe 14 noiembrie de oficialii de la Bruxelles, scrie moldova1.md citată de DW.

„Este pentru prima dată când folosim bugetul UE pentru a sprijini statele membre în achizițiile comune de produse de apărare”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.

Achizițiile includ sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, vehicule blindate moderne și muniție. Aproximativ 20 de state membre sunt implicate în aceste proiecte, unele participând pentru prima dată în inițiativa EDIRPA.

Măsurile au ca scop eliminarea „deficiențelor critice” din potențialul de apărare al UE, accentuate în urma sprijinului oferit Ucrainei. Majoritatea proiectelor vizează achiziționarea de echipamente destinate Ucrainei, pentru a susține capacitățile sale de apărare în fața agresiunii externe.

Proiectele au fost selectate în urma unui concurs organizat de Comisia Europeană în luna martie.