Prețul pâinii ar putea exploda

Efectele caniculei la nivel global încep să se vadă. Livrările de grâu s-au diminuat, iar prețul pâinii ar putea exploda.

Seceta şi canicula au pârjolit culturile de grâu din Canada în luna iulie, la câteva luni după ce o iarnă grea le-a lovit pe cele din Rusia. Pagubele provocate la doi din cei mai mari exportatori mondiali, precum şi îngrijorările legate de calitatea recoltei în SUA au dus cotaţiile la grâu la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Asta a creat noi temeri cu privire la inflaţia preţurilor alimentelor pentru milioane de persoane vulnerabile, relatează Bloomberg, citat de Digi24.

Impactul va fi resimţit atât de gospodării cât şi de guverne, în special din ţările sărace care se bazează pe importuri. Şi atât în SUA cât şi în altă parte, costurile mai mari la pâine vor reprezenta o nouă presiune asupra unui lanţ de aprovizionare cu alimente care se confruntă deja cu un deficit de mână de lucru şi probleme cu logistica.

„Consumatorii vor vedea preţuri mai mari, nu este nicio îndoială. Preţul pe care îl plătim pentru grâu pe măsură ce cotaţiile futures cresc, indiferent de care este preţul când vine brutarul, se transmite imediat asupra preţului fâinii”, a declarat vicepreşedintele firmei King Milling Co, James Doyle.

În plus, aprecierea grâului până la cele mai mari valori din ultimii ani este şi una contra-sezonieră, venind într-un moment în care de obicei silozurile de cereale din emisfera nordică încep să se umple cu grâul proaspăt recoltat, mai scrie Bloomberg, citat de Agerpres. În aceste condiţii, guvernul american prognozează că rezervele mondiale de grâu vor coborî la cel mai redus nivel din ultimii cinci anii iar livrările marilor exportatori vor fi afectate în special.

Piaţa se îndreaptă acum spre un deficit global, Aceasta intensifică îngrijorările cu privire la inflaţia alimentelor. Grâul este un produs alimentar esenţial”, declară Carlos Mera, directorul de cercetare de la Rabobank.

Având în vedere că grâul este materia primă pentru orice de la baghetele din Franţa şi până la tăiţeii din Asia, cotaţiile la grâu au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite în principal ca nutreţ pentru animale.

Fluctuaţiile preţurilor la materiile prime au nevoie de timp pentru a se transmite de-a lungul lanţurilor de aprovizionare. În plus, preţurile cu amănuntul pot să fie mai imobile, deoarece în unele cazuri costurile cu alimentele sunt subvenţionate de guverne. Însă costurile mai mari acum înseamnă că preţurile la grâu vor rămâne la un nivel ridicat până când recoltele din emisfera sudică, de la începutul lui 2022, vor reduce presiunile.

Rusia, cel mai mare exportator de grâu în ultimii ani

În ultimii ani Rusia a fost coloana vertebrală a comerţului mondial cu grâu, fiind cel mai mare exportator. Însă diminuarea producţiei în acest an coincide cu eforturile guvernului de la Moscova de a calma creşterea preţurilor la alimente, prin taxarea livrărilor de grâu destinate exportului. În aceste condiţii, cumpărătorii ar putea să se îndrepte spre alţi vânzători precum Uniunea Europeană şi Ucraina.

Potrivit USDA, recolta de grâu a UE va fi mai mare în acest an, 138,6 milioane tone faţă de 125,9 milioane tone anul trecut, însă ploile fără întrerupere din Franţa şi Germania au afectat calitatea grâului şi implicit şi cantitatea de făină produsă.

Multe state păstrează o rezervă de grâu pentru a evita lipsurile de aprovizionare cu alimente, care deseori preced instabilitatea socială. În cele din urmă cumpărătorii vor trebui să îşi refacă stocurile, iar în condiţiile în care preţurile cresc, refacera stocurilor se va face pe seama bugetelor importatorilor.

Grup infracțional specializat în escrocherii, deconspirat de oamenii legii. Prin înșelăciune și abuz de încredere au însușit sume mari de bani

Polițiștii și procurorii din Bălți au deconspirat activitatea unui grup infracțional specializat în escrocherii, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Trei bărbați de 24, 26 și 28 de ani, prin înșelăciune și abuz de încredere, au însușit sume mari de bani de la un bărbat de 48 de ani din Bălți.

Acesta a sesizat poliția precum că a fost telefonat de persoane necunoscute cu pretextul că din diferite instituții financiare au fost perfectate credite din numele lui, iar pentru a le închide, bărbatul a fost impus să transfere bani pe un cont bancar.

Prejudiciul cauzat a fost estimat la peste 222 000 de lei.

În urma măsurilor operative întreprinse, polițiștii au reținut suspecții, iar la unul dintre ei au fost depistați 50 000 de lei.

Aceştia au fost reținuți pentru 72 de ore, iar pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru escrocherie.

Conform legislației, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de până la 5 ani.

Poliția atenționează repetat cetățenii să nu ofere bani și datele personale persoanelor necunoscute.

Țara în care doctorițele și profesoarele sunt obligate să se prostitueze ca să supraviețuiască

Lovitura de stat și războiul civil care a urmat au distrus economia statului Myanmar, iar aproape jumătate din populația țării a ajuns să trăiască în sărăcie. Dezastrul a împins o nouă generație de femei din câmpul muncii înspre prostituție: doctorițe, profesoare, asistente și alte femei cu o educație profesională sunt obligate să își vândă corpul ca să supraviețuiască, scrie The New York Times.

Este greu de monitorizat câte femei sunt implicate în această activitate, dar prezența lucrătoarele sexuale pe străzile orașelor din Myanmar este tot mai evidentă. În interviurile realizate de NYT, șase femei – patru femei cu pregătire profesională care au apelat la prostituție și două activiste pentru drepturile femeilor – au spus că tot mai multe femei educate își vând sexul ca să își câștige existența. După lovitura de stat din februarie 2021, atunci când armata a preluat conducerea statului, femeile s-au aflat în fruntea protestelor în Myanmar. Ele au mărșăluit pe străzi și și-au agățat sarongurile pe sârmă ca să îi oprească pe soldați, folosindu-se de o superstiție birmană bazată pe credințe budiste potrivit căreia să atingi sau să treci pe sub hainele intime ale unei femei aduce ghinion – de aici și denumirea de Revoluția Sarong.

A apărut atunci un licăr de speranță în legătură cu desființarea patriarhiei profund ancorate în societatea Myanmarului. Dar creșterea alarmantă a cazurilor de prostituție reprezintă o nouă lovitură pentru femei, care au fost abuzate sexual de armată timp de decenii. Între timp, speranța că suferința poporului ar putea lua sfârșit în curând s-a evaporat. Junta militară a pierdut mult teren în fața rebelilor, dar controlează în continuare orașele principale din Myanmar, acolo unde prostituția este în ascensiune în bordeluri, barurile de karaoke, cluburile de noapte și hoteluri.

După șapte ani de medicină, May își împlinise în sfârșit visul de a deveni doctor. Dar la doar o lună după ce a absolvit facultatea și și-a găsit un loc de muncă, speranțele ei s-au năruit. Armata a preluat puterea în Myanmar, iar economia țării, care deja suferea după anii de pandemie, a început să se clatine. Prețurile au explodat și salariul lui May – care era echivalentul a 415 dolari pe lună – s-a evaporat rapid. Tatăl ei suferea de o boală de rinichi și May a devenit din ce în ce mai disperată. Atunci le-a întâlnit pentru prima oară pe fetele care ieșeau la întâlniri cu bărbați pentru bani. Făceau de două ori mai mulți bani decât May. Câștigurile erau promițătoare, chiar dacă însemna că va trebui să facă sex cu bărbați străini. „Este dificil să accepți că în ciuda anilor mei de studiu pentru a deveni doctor, acum fac acest tip de muncă doar ca să îmi câștig existența”, a spus May (26 de ani), care a lucrat ca prostituată de mai bine de un an în Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar.

La fel ca celelalte femei intervievate, May a cerut ca numele ei complet să nu fie publicat, întrucât familia ei nu știe cum își câștigă ea banii, iar prostituția este ilegală în Myanmar. Zar era asistentă într-un spital privat din Mandalay care a fost închis de junta militară pentru că doctorii care lucrau acolo s-au alăturat protestatarilor. O prietenă i-a oferit o altă cale de a face bani – calea prostituției. Înainte de prima zi de muncă, Zar (25 de ani) a spus că s-a uitat la filme pornografice ca să își dea seama ce va trebui să facă. Primul ei client a fost un bărbat chinez care arăta de 40 de ani și vorbea foarte puțină birmană și nu știa deloc engleză. La un moment dat, el a încercat să facă sex fără prezervativ, dar Zar a insistat că trebuie să îl folosească.

„A durat în jur de 20 de minute, dar pentru mine a părut o eternitate”, a povestit Zar. „A fost pură suferință.” Într-o singură noapte, Zar a câștigat 80 de dolari, bani pe care îi câștiga înainte într-o lună de zile. „Mă simt puțin rușinată să fac munca asta”, a spus Zar. „Nu îmi oferă vreo plăcere, este doar o necesitate.” Disperarea le forțează pe femei să încalce legea și să își vândă trupul. Cele care sunt prinse de poliție trebuie de multe ori să plătească mită ca să fie eliberate, ceea ce adaugă încă un nivel de risc. Myanmar, un stat cu o populație de 55 de milioane de oameni, are o istorie lungă de regimuri militare. Atunci când a venit la putere un guvern democratic, în 2011, clasa de mijloc a început să prospere. Acum, numărul de persoane din acest grup s-a redus cu 50%, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În Mandalay, Su lucra ca doctor și făcea parte din comunitate. Ea a povestit despre vacanțe în Singapore, India și Nepal și ieșiri în oraș la cină cu prietenii. După lovitura de stat, prețurile unor produse de bază precum ouă și pastă de dinți s-a triplat. Ea a fost nevoită să își risipească toate economiile și să ia masa mai rar. Costul unei mese obișnuite a crescut cu peste 160% față de cum era înainte, potrivit datelor unui centru internațional de cercetare. În 2023, Su (28 de ani) a fost nevoită să trimită poze cu ea dezbrăcată unei patroane de bordel care i-a făcut legătura cu clienții.

Când are o întâlnire cu un client, părinții lui Su cred că ea lucrează în tura de noapte la spital. „Am vrut să fiu o pediatră și să ajut copiii, dar lovitura de stat și situația financiară a familiei mele nu mi-au lăsat nicio altă opțiune”, a spus Su. „Este departe de viața la care visam.” Fabricile de haine erau cândva colacul de salvare al multor femei din satele din Myanmar și ar fi oferit 1,6 milioane de joburi până în 2026, potrivit estimărilor. Multe dintre ele sunt acum închise, iar companiile care le dețineau au plecat din Myanmar după lovitura de stat. Mya (25 de ani) a spus că a încercat să își găsească de lucru într-o astfel de fabrică, după ce soțul ei a fost împușcat și ucis de soldați în timpul protestelor din 2021. Dar nimeni nu angajează. Mya a fost nevoită să vândă tot ce avea de valoare și a apelat la prostituție ca să își susțină fiica de trei ani. „Oameni s-ar putea să mă judece, dar ei nu înțeleg cum este să își fie foame, să privești cum copilului tău i se face foame și să nu ai nimic”, a spus Mya. „În fiecare zi mă rog pentru o cale de salvare.”

Mascații Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP vor desfășura mâine exerciții tactice în sudul țării

Poliția Naționalǎ informeazǎ cǎ, mâine, mascații Brigăzii de poliție cu destinație specială “Fulger” a IGP vor desfășura exerciții tactice în sudul țării, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Aceste instruiri fac parte din planul de acțiuni al instituției și sunt organizate periodic în vederea perfecționării abilitaților de intervenție ale mascaților.

Vă îndemnăm să vă păstrați calmul și să vă informați doar din surse oficiale, pentru a nu răspândi informații eronate în spațiul public.

Accident grav cu implicarea unui taximetru în Capitală
Articolul anterior
Companiile aeriene evită spaţiul aerian al Afganistanului
Articolul următor