Cum să îți protejezi ficatul când iei medicamente

19/09/2021

Una dintre principalele funcții ale ficatului este de a metaboliza substanțele pe care le administrăm pe cale orală, cum ar fi medicamentele, ierburile sau suplimentele medicamentoase. Acest proces are loc de obicei fără a provoca daune ficatului. Când se dezvoltă medicamente noi, acestea sunt testate pe larg înainte de a fi aprobate pentru uz general. Din acest motiv, marea majoritate a medicamentelor disponibile în prezent sunt sigure chiar și pentru persoanele cu boli hepatice cunoscute. În ciuda acestor garanții, există medicamente care pot dezvolta leziuni hepatice.

În majoritatea cazurilor, pot apărea leziuni ale ficatului chiar înainte de apariția simptomelor. Simptomele tipice ale bolilor de ficat pot include oboseală, greață, lipsa poftei de mâncare, senzație de greutate sau durere în colțul drept superior al abdomenului, mâncărimea pielii, urină închisă și icter (colorare galbenă a ochilor și a pielii), dar mulți oameni pot să nu aibă deloc simptome și doar testele de sânge pot detecta dovezi ale afectării ficatului.

Atunci când se utilizează un medicament despre care se știe că poate provoca leziuni hepatice, medicul poate recomanda ca testelele de sânge să fie efectuate periodic după începerea tratamentului.

Cele mai frecvente teste utilizate pentru monitorizarea stării de sănătate a ficatului sunt determinarea în sânge a nivelului de enzime celulare: ASAT (aspartat aminotransferază), ALAT (alanin aminotransferază), AP (fosfatază alcalină) și bilirubină. Creșteri minore ale acestor indicatori pot apărea după inițierea unui medicament și nu arată leziuni hepatice semnificative. În general, medicii ridică alarma atunci când nivelurile de ASAT și ALAT cresc de 3 până la 5 ori sau mai mult față de valoarea inițială sau dacă există o creștere a bilirubinei. Dacă creșterile sunt minore, de regulă medicamentul este administrat în continuare, iar testele hepatice monitorizate periodic.

Medicamente care pot provoca leziuni hepatice

Cel mai cunoscut medicament care poate afecta ficatul este acetaminofenul sau paracetamolul!

Acest medicament este disponibil pe scară largă fără prescripție medicală și este prezent în multe dintre remediile pentru răceală și gripă vândute în farmacii, precum și în medicamentele pentru durere pe bază de rețetă. Acetaminofenul, atunci când este utilizat conform instrucțiunilor, este sigur chiar și pentru persoanele cu boli de ficat. Cu toate acestea, administrarea excesivă de acetaminofen sau administrarea continuă a unei doze mari de acetaminofen timp de câteva zile poate provoca leziuni ale ficatului. Persoanele sănătoase nu trebuie să ia mai mult de 1 g de acetaminofen per doză și nu trebuie să ia mai mult de 4 g într-o zi. Conform specialiștilor, chiar și persoanele sănătoase ar trebui să evite să ia zilnic 3 g de acetaminofen timp de mai mult de 3-5 zile. Pacienții cu boli de ficat ar trebui să limiteze cantitatea zilnică de acetaminofen la 2 g pe zi sau chiar mai puțin dacă este prezentă o boală hepatică severă. Este important să știi că o doză de 25 – 30 g de paracetamol poate fi fatală!

Chiar dacă nu aveți boli de ficat, utilizați întotdeauna cea mai mică cantitate de paracetamol necesară pentru a obține ameliorare.

Printre medicamentele care pot dăuna ficatului se mai numără: unele antibiotice (amoxicilina, eritromicina, ciprofloxacina, claritromicina, cotrimoxazolul, nitrofurantoina, tetraciclina), antiinflamatoarele nesteroidiene (diclofenacul, ibuprofenul etc.), amiodarona (antiaritmic), izoniazida (indicata în tuberculoză), acidul valproic şi fenitoinul (antiepileptice), imipramina (antidepresiv), metotrexatul (recomandate în unele tipuri de cancer şi în artrita reumatoidă), statinele (scad colesterolul), itraconazol (antifungic), papaverina şi unele anticoncepţionale orale.

Precauţii în timpul tratamentului

● Este recomandat ca în timpul tratamentului medicamentos să nu se consume alcool (în cazul paracetamolului, consumul de alcool duce la acumularea în ficat a unui subprodus toxic care poate distruge celulele hepatice).
● Ia medicamentele aşa cum ţi-a recomandat medicul.
● Citeşte prospectul medicamentelor pentru a cunoaşte interacţiunile posibile cu alte tratamente, plante sau alimente, momentul potrivit pentru administrare (înainte, în timpul sau după masă).
● În general, cu cât luați mai puține medicamente, cu atât mai bine.
● Dacă analizele pentru ficat arată valori anormale, este bine să se limiteze aportul de grăsimi, pentru a nu suprasolicita acest organ.
● În timpul tratamentului medicamentos, poate fi utilă administrarea unor remdii hepatoprotectoare.
● Cere sfatul medicului dacă apar efecte adverse în timpul tratamentului: lipsa poftei de mâncare, slăbit, vărsături, oboseală, îngălbenirea albului ochiului sau a pielii (icter).

Suplimentele și ierburile, deși sunt „naturale”, pot fi toxice pentru ficat. Aceste produse pot fi vândute cu puține teste și fără dovezi de eficacitate. Unele dintre produsele naturale despre care se știe că sunt toxice pentru ficat includ chaparral, ceai de comfrey, kava, calote și yohimbe, dar există multe altele. Chiar și suplimentele de vitamine și suplimentele alimentare, cum ar fi produsele pentru slăbit, pot fi dăunătoare. Prea mult fier sau vitamina A poate duce la leziuni hepatice semnificative. În general vorbind, nu trebuie să luați suplimente de fier decât dacă ați fost diagnosticat cu deficit de fier.

Doza de vitamina A nu trebuie să depășească niciodată 5.000 de unități pe zi, cu excepția cazului în care este prevăzută ca betacaroten.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.