Alarmant! Din cauza unor datorii de milioane, spitalele din ţară nu au bani cu ce trata bolnavii de COVID

21/09/2021

News

Spitalele din ţară nu au bani pentru tratarea bolnavilor de COVID. CNAM are datorii de milioane.

Spitalele din ţară nu mai au bani pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19. Compania Naţională de Asigurări în Medicină le-a achitat mai puţin pentru numărul persoanelor internate, iar unele costuri suplimentare, precum gestionarea deşeurilor sau acordarea sporurilor salariale pentru medicii din prima linie, nu au fost luate în calcul.

Cu o astfel de situaţie se confruntă şi Spitalul din Bălţi, faţă de care CNAM are o datorie de aproape 17 milioane de lei. Potrivit directorului instituţiei medicale, Serghei Rotari, în spital sunt internaţi peste 300 de pacienţi cu COVID-19 din 11 raioane.

”Tariful unui caz este 8.900 de lei. Compania trebuie să mai achite 17 milioane de lei. Noi primim finanţare conform contractului pe care îl avem, dar s-a mărit numărul de cazuri tratate”, a menţionat Rotari.

Serghei Rotari mai spune că, în acest an, la Spitalul din Bălţi au fost trataţi mult mai mulţi pacienţi decât era preconizat.

”Noi anul acesta am tratat în jur la trei mii de pacienţi de COVID mai mult decât norma care conform contractului. Dacă anul trecut avem pacienţi care starea lor era medie gravă, anul acesta avem gravi, gravi care sunt dependenţi de oxigen”, a mai spus şeful instituţiei medicale.

Şi Institutul de Medicină Urgentă din Capitală susţine că au crescut cheltuielile pentru tratarea bolnavilor de COVID-19.

”O parte din cheltuieli pe care noi le suportăm cu pacienţii gravi şi extrem de gravi, internaţi în secţiile de terapie intensivă nu au fost luate în calcul la stabilirea tarifului. Tariful este cu aproximativ 700 de lei mai mic decât ceea ce noi suntem achitaţi”, a declarat Mihail Ciocanu,
directorul Institutului de Medicină Urgentă.

Potrivit managerilor instituţiilor medicale, CNAM nu a luat în calcul unele costuri suplimentare pentru tratarea pacienţilor cu COVID.

”Sunt costurile exagerate de mari pentru procurarea medicamentelor şi a consumabililor. O altă componentă care nu a fost inclusă în tarife ţine de gestionarea deşeurilor medicale. Costurile doar pentru deşeurile medicale este de 5 milioane de lei. La salariile de bază pentru cei care sunt antrenaţi în deservirea pacienţilor COVID se plăteşte încă 100%”, a mai spus Mihail Ciocanu.

În cadrul şedinţei de luni a Primăriei Capitalei, edilul Ion Ceban a menţionat că spitalele municipale în care sunt internaţi bolnavii de COVID nu au suficiente medicamente, deoarece CNAM are datorii faţă de aceste instituţii medicale.

”Există plăţi restante pe cazurile tratate COVID din primăvara acestui an pe care CNAM nu le-a achitat. S-au acumulat datorii către furnizorii de consumabile şi medicamente. Este o situaţie care duce la dificultăţi serioase în activitatea spitalelor şi tratamentul pacienţilor”, a spus Ion Ceban.

sursa: publika.md.

Găselniță șocantă! Arheologi amatori au descoperit un obiect roman misterios „complet unic”

Arheologi amatori din Anglia au dezgropat unul dintre cele mai mari dodecaedre descoperite vreodată, însă modul în care aceste obiecte erau folosite rămâne „una dintre marile enigme ale arheologiei”, potrivit CNN citat de digi24.ro.

Obiectul cu 12 fețe este unul din 33 de dodecaedre din Britania romană care au fost descoperite până acum și unul din aproximativ 130 descoperite în întreaga lume. Ele sunt considerate „una dintre marile enigme ale arheologiei”, potrivit Norton Disney History and Archeology Group, un grup de amatori din regiunea Lincolnshire, unde obiectul a fost descoperit în iunie. Dodecaedrul are 8 centimetri în diametru, este gol la interior și acoperit cu 12 găuri de mărimi diferite. Obiectul vechi de 1.700 de ani va fi expus la Muzeul Lincoln din 4 mai până la începutul lunii septembrie.

Obiectul este unul dintre cele mai mari exemplare de dodecaedre descoperite până acum.

Experții nu sunt siguri la ce erau folosite aceste obiecte de către romani. „Este complet unic”, a spus și Richard Parker, secretar al grupului de arheologi amatori, care a precizat că, spre deosebire de alte obiecte de acest gen descoperite în trecut, noul dodecaedru este neavariat. „Trebuie să fi fost un motiv foarte important pentru ca obiectul să fie îngropat în pământ în felul acesta”, a spus Parker. Dodecaedrele nu sunt descrise în literatura romană și nici nu apar în mozaicuri, potrivit lui Parker. Obiectele au și câteva caracteristici care fac foarte dificilă determinarea adevăratului lor scop. Toate obiectele descoperite au dimensiuni diferite, ceea ce înseamnă că nu erau folosite pentru măsurare. Din moment ce nu prezintă niciun semn de uzură este puțin probabil ca obiectul să fi fost folosit ca instrument.

Grupul lui Parker a propus o ipoteză despre utilitatea obiectului: „Cel mai probabil era un fel de obiect religios sau ritualic. Romanii erau un grup foarte superstițios și în general aveau nevoie să vadă semne care să le permită să ia decizii în vieților lor de zi cu zi.” Dodecaedrul a fost descoperit în apropierea unei figurine cu „conotații religioase puternice” care prezintă un zeu roman călare. Artefactul a fost descoperit în 1989 cu detectorul de metale, acest tip de figurină fiind găsit „de multe ori în temple”. Organizația plănuiește să se întoarcă la situl arheologic anul acesta pentru a realiza mai multe excavații, despre care Parker speră că îi vor ajuta să stabilească la ce era folosită locația. Faptul că dodecaedrul a fost descoperit într-un sit arheologic îi va ajuta pe specialiști să rezolve misterul acestor obiecte – în cazul multor dodecaedre găsite acum 200 sau 300 de ani nu se cunoaște contextul în care au fost descoperite, potrivit lui Parker. „Este o poveste destul de complexă pe care de-abia începem să o descoperim”, a adăugat Parker.

Schemă uriașă de contrabandă cu piese auto, de 6.000.000 de lei și patru persoane bănuite, urmare a perchezițiilor în mai multe localități. VIDEO!

Ofițerii Poliției de Frontieră și procurorii PCCOCS anunță deconspirarea unei scheme de contrabandă cu piese auto din UE și Marea Britanie, în valoare de circa 6.000.000 lei.

Cantitățile impunătoare au fost ridicate urmare a peste 10 percheziții desfășurate în Anenii Noi, Chișinău, Criuleni, Orhei și Ungheni. Astfel, oamenii legii au indisponibilizat peste 100 de injectoare, zeci de motoare și cutii de viteză, baterii electrice, rampe de presiune și accesorii pentru automobile. De asemenea, au fost ridicate 20 de pașapoarte tehnice ale automobilelor din Marea Britanie, registre, date despre transferuri bancare prezumptiv legate de infracțiunea investigată, dar și două agende cu lista pieselor auto aduse în Moldova, în afara controlului vamal. Scopul acestora era să le pună ulterior în vânzare, la stațiile de dezasamblare.

Urmare a perchezițiilor, celor patru bărbați cu vârste de 34-49 ani bărbați le-a fost atribuit statutul de bănuit. Menționăm, în privința unuia din ei procurorii PCCOCS au trimis spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, un dosar penal anunțat public în iulie 2023 – contrabandă cu trei automobile furate din statele UE și importate din Lituania în Moldova, în valoare de peste 1.000.000 lei.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Proteste violente în Georgia! Forțele de ordine au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc

Poliţia georgiană a intervenit în forță marţi împotriva manifestanţilor de la Tbilisi, unde mii de persoane s-au strâns pentru a treia săptămână ca să protesteze împotriva unui proiect de lege controversat, notează AFP, scrie AGERPRES citat de adevarul.ro.

Mascații au intervenit fără a lansa avertismente, folosind gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, bătând şi arestând mai multe zeci de persoane, a observat un jurnalist AFP.

Anterior în cursul serii, protestatarii s-au adunat în faţa clădiri Parlamentului pentru a protesta împotriva proiectului de lege privind „influenţa străină”, pe care îl văd ca pericol la adresa libertăţii.

Bruxellesul a transmis că proiectul de lege pune în pericol aspiraţiile Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene.

Din 9 aprilie, partidul de guvernământ Visul Georgian încearcă să adopte acest act normativ, după o tentativă eşuată în primăvara anului 2023 în faţa unor acţiuni de protest masive.

Criticii afirmă că proiectul este inspirat de legea rusă privind „agenţii străini”, folosită pentru a înăbuşi opoziția. Parlamentarii georgieni au dezbătut marţi proiectul de lege în a doua lectură. Partidul de guvernământ vizează să îl adopte până la jumătatea lunii mai.

„Le este frică pentru că văd hotărârea noastră”, a declarat marţi seară, în faţa Parlamentului, Natia Gabisonia, o protestatară de 21 de ani. „Nu-i vom lăsa să adopte această lege rusească şi să îngroape viitorul nostru european”, a adăugat aceasta.

Demonstraţii au avut loc şi în al doilea oraş ca mărime din Georgia, Batumi, şi în Kutaisi, conform postului de televiziune independent Formula TV.

Cu o zi înainte, câteva mii de persoane au participat la o contramanifestaţie organizată în faţa Parlamentului de către Visul Georgian.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că proiectul act normativ nu este compatibil cu dorinţa Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene.

În decembrie, UE a acordat Georgiei statutul de candidat oficial la aderare, dar a avertizat fosta republică sovietică cu privire la faptul că va trebui să îşi reformeze sistemul judiciar şi pe cel electoral, să consolideze libertatea presei şi să reducă puterea oligarhilor înainte de a începe oficial negocierile de aderare la Uniune.