Azi e ziua cafelei! Istoria neștiută a băuturii, de unde provine și când a început să fie consumată pentru prima dată

01/10/2021

News

Deși oamenii o consumă zilnic, nu mulți dintre ei știu unde își are originile cafeaua.

Aceasta a fost folosită încă de acum câteva mai bine de o mie de ani, însă nu sub forma pe care o cunoaștem în zilele noastre. Astăzi, noi vă vom prezenta istoria neștiută a cafelei. Haideți să vedem de unde provine cafeaua și când a început să fie consumată pentru prima oară, scrie www.paranteze.md.

Se pare că această plantă este originară din zona Etiopiei, pe continentul African. Legendele spun că strămoșii populației Oromo din această zonă au fost primii oameni care au observat efectele energizante ale cafelei. Deși nu există dovezi care să ateste utilizarea plantei în acest scop sau sub formă de băutură, se pare că aceștia foloseau cafeaua încă de acum mai bine de 1500 de ani.

Ei bine, începând din secolul al XV-lea, cafeaua preparată sub formă de băutură, din boabe prăjite, a devenit din ce în ce mai consumată în lumea arabă. Abia un secol mai târziu, cafeaua a ajuns și pe ”bătrânul continent”, însă aici a început să se răspândească doar după ce Papalitatea a acceptat-o ca băutură creștină (până la vremea respectivă, cafeaua era asociată musulmanilor).

Primele cafenele din Europa

În 1645, la Roma se deschidea prima cafenea din Europa, olandezii fiind primii importatori pe scară largă de cafea. Aceștia aduceau cafeaua din Indonezia în Europa prin Dutch East India Company. La scurt timp, cafeaua și cafenelele au devenit populare și în capitala Marii Britanii, făcând concurență chiar și ceaiului, băutura preferată de britanici. Totodată, cafenelele au ajuns să fie locul de întâlnire și de inspirație pentru mulți scriitori și compozitori ai vremii.

Ei bine, dacă în Europa cafeaua a influențat istoria într-un mod pozitiv, în alte colțuri ale lumii, aceasta este asociată cu istoria sclaviei. De exemplu, din Etiopia, plantațiile de cafea s-au întins atât în alte zone din Africa, cât și în America de Sud și Centrală, dar și în Asia de Sud-Est, locuri în care europenii aveau colonii. Evident, muncă era foarte grea pe aceste plantații de cafea, așadar era făcută de sclavi. În zilele noastre, cafeaua a devenit cu siguranță una dintre cele mai populare băuturi din lume, fiind produsă în peste 50 de țări.

Ziua internațională a cafelei

Ziua internațională a cafelei se sărbătorește la 1 octombrie. Aceasta este o ocazie pentru a promova și sărbători cafeaua și atrage atenția asupra exploatării responsabile a acesteia, iar evenimentele au loc acum în locuri din întreaga lume. Prima dată oficială a fost 1 octombrie 2015, când Organizația Internațională a Cafelei a lansat evenimentul la Milano.

Potrivit estimărilor, în lume se consumă anual peste 400 de miliarde de cești de cafea. Totodată, se estimează că, în medie, un consumator de cafea bea aproximativ trei cești și jumătate pe zi. După cum am menționat și mai sus, peste 50 de țări din întreaga lume produc boabe de cafea.

sursa: paranteze.md

Alarmant! Un tânăr de 22 de ani, prins cum plasa droguri în ascunzișuri

Polițiștii capitalei au demascat activitatea infracțională a unui tânăr de 22 de ani care plasa droguri în ascunzișuri.

Asupra suspectului oamenii legii au depistat pachețele în interiorul cărora se afla o substanță care se presupune a fi drog. Pachețelele au fost ridicate și expediate la Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP pentru efectuarea expertizei.

Suspectul este cercetat penal, iar conform legislației în vigoare persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 3 la 7 ani.

Acțiunile de documentare au fost realizate de ofițerii Secției investigare infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Centru.

Maia Sandu a felicitat sportivii care au obținut performanțe la competițiile internaționale

Președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj de felicitare în adresa sportivilor care obținut performanțe strălucite la recentele competiții internaționale.

”Felicitări campioanei Daria Kozorez, prima femeie din istoria țării noastre care a obținut o medalie de aur la box feminin. Daria, tânăra sportivă din Republica Moldova cu origini ucrainene, a câștigat în categoria de greutate +81 kg.

Felicitări și celorlalți premianți ai Campionatului European de box, rezervat seniorilor, care au revenit azi acasă. Pugiliștii noștri au adus 3 medalii de la competiția din Belgrad, Serbia.

Alexandru Paraschiv a obținut medalia de argint în categoria de greutate de până la 63,5 kg, iar Vasile Cebotari a cucerit medalia de bronz la categoria de greutate de până la 71 kg.

În ultimii 2 ani Guvernul a îmbunătățit condițiile de antrenament pentru lotul olimpic al țării și a dublat bursele sportivilor de performanță. S-au construit 14 obiective sportive și au fost renovate 133 de săli și terenuri sportive. Astfel vom crește tineri campioni, vom dezvolta sportul de masă și vom promova un stil de viață activ pentru menținerea sănătății populației.

Dragi sportivi, sunteți o sursă de inspirație pentru noi toți. Ne mândrim și vă urăm succes la competițiile următoare!”, a scris președintele într-o postare pe Facebook.

Zero venituri salariale! Cine e președintele de partid care trăiește din donațiile rudelor

Zero venituri salariale, 411 lei obținuți dintr-un depozit bancar, peste 36 de mii de lei obținuți de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și 372 de mii de lei obținuți din donații. Acestea sunt veniturile pe care le indică în 2023 familia președintelui partidului „Victorie”, Vadim Grozavu, în declarația de avere și interese personale pe care a depus-o la o săptămână după ce, alături de liderii tuturor partidelor afiliate ex-deputatului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a constituit blocul „Victorie”, scrie zdg.md.

foto: zdg.md

După ce Parlamentul a votat amendamentul deputatului din fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS), Lilian Carp, la proiectul de modificare a Legii privind evaluarea integrității instituționale, astfel încât președinții și vicepreședinții partidelor politice și membrii organelor executive centrale ale partidelor politice să fie obligați să depună declarații anuale, mai mulți lideri de partide și-au declarat averea.

La 27 aprilie, Vadim Grozavu, președintele partidului „Victorie”, despre care sursa a scris la scurt timp de la formare, că este afiliat lui Ilan Șor, ex-deputatul care se ascunde de justiție fie în Israel, fie în Federația Rusă, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2023.

La secțiunea „venitul obținut la locul de muncă de bază”, Grozavu nu indică niciun leu. Familia Grozavu însă a obținut de la CNAS peste 36 de mii de lei sub formă de indemnizație pentru întreținerea copilului și 411 lei dintr-un depozit bancar.

Donații financiare de la părinți, bunici, frați și verișori

La secțiunea „venitul obținut din donații și moșteniri” însă, situația este complet diferită. Familia Grozavu s-a bucurat deșapte donații de la părinți, bunici, frați și verișori, în valoare totală de circa 372 de mii de lei.

Părinții lui Vadim Grozavu i-au donat, în 2023, 160 de mii de lei. Verișoarele liderului partidului „Victorie” au fost și ele generoase, oferindu-i 300 de mii de ruble, echivalentul a 57 de mii de lei, și respectiv 200 de mii de ruble, echivalentul a 38 de mii de lei.

Socrii lui Vadim Grozavu au donat familiei acestuia, în 2023, cinci mii de lei. O sumă mai generoasă familia Grozavu a primit sub formă de donație de la bunica soției, 32 de mii de lei. Alte 50 de mii de lei și respectiv 30 de mii de lei, familia Grozavu le-a obținut de la sora și fratele soției lui Vadim Grozavu.

Familia Grozavu deține 12 automobile și remorci, trei achiziționate în 2023

Familia Grozavu deține 12 automobile de diferite mărci, cumpărate în intervalul 2008-2023.
În 2023, Grozavu a achiziționat trei din totalul automobilelor și remorcile pe care le are în posesie, este vorba despre un Mercedes, fabricat în 2009, pentru care Grozavu ar fi scos din buzunar 50 de mii de lei, o remorcă de model Pong Ratz Lat-K, pentru care a plătit 12 mii de lei, dar și o mașină Hyundai Santa, fabricată în 2002, pentru care a plătit 40 de mii de lei.

Casă de 90 de m.p., donată familiei Grozavu în 2023

Tot în 2023, familia Grozavu a primit mai multe donații imobile. Printre acestea, se numără o casă de 90 de m.p., care ar valora peste 33 de mii de lei, un garaj de 23 de m.p., care ar costa 6000 de lei, dar și alte trei bunuri imobile: un bun de 7,4 m.p., care ar valora pe piață 2000 de lei, un alt bun de 9,7 m.p., care ar valori 4000 de lei, și unul de 9,17 m.p., valoarea căruia ar fi tot de 4000 de lei.

Familia Grozavu mai deține din 2022 o casă de locuit de peste 83 de m.p., care valorează circa 108 mii de lei, obținută tot printr-o donație, dar și un garaj de 35 de m.p., valoare căruia se ridică la 35 de mii de lei, obținut în același mod – donație.