Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România, intenţionează să-şi extindă activitatea în patru mari oraşe din Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat, sâmbătă, la Botoşani rectorul instituţiei, Tudorel Toader.
Universitatea ieșeană a demarat demersurile pentru înfiinţarea unor extensiuni în oraşele Ismail, Cernăuţi şi Odessa din Ucraina, dar şi în municipiul Orhei din Republica Moldova.
În prezent, UAIC are în Republica Moldova extensiuni în Chişinău şi Bălţi.
Potrivit lui Tudorel Toader, citat de Agerpres, administrația universității este „într-un stadiu relativ avansat de a iniţia extensiuni Ismail, Cernăuţi, Odesa și la Orhei.
Sumele alocate pentru un student din afara graniţelor României sunt de 2,5 ori mai mari decât în România.
Zelenski vrea să se întâlnească cu Trump la funeraliile Papei: „Sunt pregătit”. Va fi prima întrevedere după disputa din Biroul Oval
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că este deschis unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, cu prilejul funeraliilor Papei Francisc, care vor avea loc sâmbătă la Vatican.
„Da, mi-aș dori, sunt pregătit. Suntem mereu pregătiți să ne întâlnim cu partenerii noștri din Statele Unite”, a spus Zelenski, într-un briefing de presă, potrivit AFP.
Dacă va avea loc, întâlnirea de sâmbătă ar fi prima întrevedere directă dintre cei doi lideri de la schimbul de replici tensionat din Biroul Oval în luna februarie, care s-a încheiat cu plecarea intempestivă a lui Zelenski de la Casa Albă.
Amintim că, tot în februarie, Donald Trump l-a descris pe Volodimir Zelenski drept un „dictator”, ca mai apoi să-și retragă comentariul câteva zile mai târziu.
Cel mai recent, luni, Trump i-a acuzat pe predecesorul său Joe Biden şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu au reuşit să prevină războiul din Ucraina.
La funeraliile Papei Francisc, președintele ucrainean va fi însoțit de prima doamnă, Olena Zelenska, conform consilierului prezidențial Dmytro Lytvyn, citat de The Kyiv Independent.
Donald Trump, care a dispus coborârea drapelului american în bernă în semn de omagiu pentru Suveranul Pontif, va participa de asemenea la ceremonie, alături de soția sa, Melania.
Papa Francisc s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, după un accident vascular cerebral și un stop cardiac. Serviciul funerar se va desfășura în Piața Sfântul Petru, sâmbătă, și va fi condus de Giovanni Battista Re, decanul în vârstă de 91 de ani al Colegiului de Cardinali de la Vatican.
Financial Times: Vladimir Putin se oferă să oprească invazia Ucrainei de-a lungul liniei actuale a frontului
Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia sa din Ucraina de-a lungul liniei actuale a frontului, ca parte a eforturilor de a ajunge la un acord de pace cu președintele american Donald Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, scrie Financial Times.
Președintele rus i-a spus lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg la începutul acestei luni, că Moscova ar putea renunța la pretențiile sale asupra zonelor din patru regiuni ucrainene parțial ocupate care rămân sub controlul Kievului, au declarat trei dintre persoanele respective.
De atunci, SUA a avansat idei pentru o posibilă soluționare care include recunoașterea de către Washington a dreptului de proprietate al Rusiei asupra peninsulei ucrainene Crimeea, au adăugat sursele, precum și cel puțin recunoașterea controlului de facto al Kremlinului asupra părților din cele patru regiuni pe care le deține în prezent.
Propunerea este primul indiciu formal pe care Putin l-a dat din primele luni ale războiului, în urmă cu trei ani, că Rusia ar putea renunța la cererile sale maximaliste de a pune capăt invaziei.
Dar oficialii europeni informați cu privire la eforturile SUA de a pune capăt războiului au avertizat că Putin va folosi probabil aparenta concesie ca momeală pentru a-l atrage pe Trump să accepte celelalte cereri ale Rusiei și să le impună Ucrainei ca un fapt împlinit. „Există multe presiuni asupra Kievului în acest moment pentru a renunța la lucruri, astfel încât Trump să poată pretinde victoria”, a declarat unul dintre ei.
Oficialii ucraineni urmează să se întâlnească miercuri la Londra cu oficiali europeni și americani pentru a discuta cele mai recente propuneri. Cu toate acestea, Witkoff și secretarul de stat american Marco Rubio s-au retras de la întâlnire, potrivit oficialilor americani și europeni. Reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, este încă așteptat să participe.
Consilierul lui Putin pentru politică externă a declarat marți că Witkoff va vizita Moscova la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit presei ruse.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat pentru Financial Times: „Munca tensionată este în desfășurare. Discutăm cu americanii. Este o muncă dificilă și necesită mult timp, deci este dificil să ne așteptăm la rezultate imediate, iar negocierile nu pot fi făcute public”.
Trump a postat duminică pe rețelele sociale că speră ca Ucraina și Rusia „să ajungă la o înțelegere săptămâna aceasta” și apoi „să înceapă să facă afaceri cu Statele Unite ale Americii, care prosperă, și să facă o avere!”.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc săptămâna trecută la Paris cu oficiali europeni și ucraineni, SUA au prezentat idei despre care Casa Albă speră că ar putea forma liniile generale ale unui posibil acord.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că nu a primit o propunere din partea lui Trump care să contureze pași specifici pentru a pune capăt războiului Rusiei. Dar el a spus că, odată ce va exista o încetare a focului, va fi pregătit pentru discuții directe cu Putin.
„Există semnale, idei, discuții, dar nu este o propunere oficială”, a spus Zelenski. Dacă va exista o astfel de propunere oficială, a spus el, „vom răspunde”.
Care sunt propunerile avansate de echipa lui Donald Trump
Oficiali ucraineni de rang înalt au declarat pentru FT că sunt dispuși să accepte unele dintre ideile avansate de Trump și echipa sa, fără a preciza care anume.
Propunerile SUA includ desfășurarea unui contingent european de menținere a păcii în Ucraina, precum și a unei forțe militare separate, din afara NATO, care să ajute la monitorizarea încetării focului de-a lungul unei zone demilitarizate care să acopere întreaga linie de front de peste 1.000 km.
Militarii ar urma să lucreze împreună cu forțele ucrainene și ruse care monitorizează armistițiul pe părțile lor respective ale așa-numitei linii de contact. În cadrul unui potențial acord, Ucraina s-ar angaja să nu recucerească prin forță teritoriul ocupat de Rusia, în timp ce Rusia ar fi de acord să oprească avansul lent al armatei sale.
Nu este clar dacă Trump a cerut Ucrainei să recunoască oficial anexarea Crimeei de către Rusia. Dar Zelenski și-a reiterat marți poziția cu privire la peninsula din Marea Neagră, spunând:
„Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei. Este teritoriul nostru, al poporului ucrainean, nu este nimic de discutat aici”.
Rusia a respins, de asemenea, unele dintre sugestiile SUA, inclusiv o prezență militară pentru țările NATO în Ucraina. Cu toate acestea, persoane familiarizate cu subiectul au declarat că Putin ar putea fi pregătit să renunțe la cererea sa anterioară privind controlul deplin asupra celor patru regiuni ucrainene de pe linia frontului – Donețk, Luhansk, Kherson și Zaporojie – dacă SUA ar face concesii geopolitice mai ample Moscovei, cum ar fi recunoașterea controlului său asupra Crimeei și interzicerea aderării Ucrainei la NATO.
Deși Putin a introdus amendamente constituționale în 2020 care interzic Rusiei să renunțe la pretențiile asupra oricărui teritoriu al său, Konstantin Remciukov, un comentator afiliat Kremlinului, a susținut într-un articol publicat duminică că Moscova ar putea pune capăt luptelor după ce va alunga forțele ucrainene din Kursk – o regiune rusă pe care Kievul a preluat-o parțial anul trecut, dar despre care Kremlinul a declarat sâmbătă că se află din nou sub controlul său „în proporție de 99,5%”.
„Când vor elibera ultima jumătate de procent, atunci trupele se pot opri oriunde se află atunci când vestea ajunge la ele”, a scris Remciukov în Nezavisimaia Gazeta.
„Se crede că Trump înțelege acest lucru, datorită lui Witkoff. Și se speră că toate acestea se vor întâmpla până la 30 aprilie, astfel încât el să poată declara cu mândrie că și-a îndeplinit misiunea de pace în primele 100 de zile ale președinției sale.”
Putin a declarat anexarea celor patru provincii din sud-estul Ucrainei în cadrul unei ceremonii fastuoase desfășurate la Kremlin în septembrie 2022, chiar dacă Rusia nu controla niciuna dintre acestea în totalitate la momentul respectiv.
Rusia încă nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni, deși a deținut capitalele regionale Donețk și Luhansk de la prima sa invazie secretă din estul Ucrainei, cu utilizarea forțelor proxy locale în 2014.
Deși Rusia s-a retras de pe o parte din teritoriul pe care l-a ocupat în toamna anului 2022, Putin a declarat anul trecut că nu va accepta niciun acord de pace dacă Ucraina nu își retrage trupele de pe linia frontului și nu îi oferă Rusiei controlul deplin asupra celor patru provincii – inclusiv asupra orașului Zaporojie, un oraș industrial de 700.000 de locuitori pe care Rusia nu l-a deținut niciodată, dar îl atacă în mod regulat.
Cererile anterioare ale Rusiei pentru un acord de pace au inclus un angajament din partea Ucrainei de a rămâne neutră și de a renunța la aspirațiile sale în cadrul NATO, recunoașterea pretențiilor Rusiei asupra teritoriilor anexate, reducerea sancțiunilor occidentale și o reducere a forțelor NATO în statele membre apropiate de Rusia.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că nu poate comenta „substanța negocierilor”.
Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu victimelor.
Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
