Medicamente antivirale rusești neautorizate, cumpărate de români de pe tarabele din piețe

17/10/2021

News

În timp ce spitalele sunt pline de bolnavi conectați la oxigen, pentru că altfel nu pot respira, în piețele din România se vând la negru medicamente antivirale neautorizate în Uniunea Europeană. Acestea sunt aduse în țară de către basarabeni.

Sunt folosite doar în Rusia, unde se și fabrică, și în China. În România sunt aduse de cetățeni din Republica Moldova și Ucraina, care le recomandă în tratamentul anti-Covid sau preventiv, deși nu au niciun fel de pregătire medicală. Autoritățile nu știu cine ar trebui să controleze aceste vânzări, iar medicii infecționiști atrag atenția că pastilele pot fi periculoase, dacă le luăm fără recomandare.

Medicamentul rusesc – care nu este aprobat niciunde în Uniunea Europeană – este expus pe tarabele dintr-o piață aglomerată din Iași, pe o grămadă de nuci, lângă pește, conserve și biscuiți.

Vânzătoarea, o femeie din Republica Moldova, vinde cutia cu 100 de lei RO. Tot ea da sfaturi despre cum ar trebui administrată doctoria, deși nu are niciun fel de pregătire medicală.

„Preventiv una. Dacă aveți simptomele, una dimineața și una seara”, spune aceasta. Vânzătoarea se oferă să aducă pastilele și pe comandă. La zece cutii cumpărate, face reducere.

În ciuda insistențelor vânzătoarei, nu am cumpărat medicamentul pentru care nu există o autorizație ca să fie vândut în România, transmite reportul Pro TV București. Deși comercializarea lui este ilegală, îl găsim și în alte piețe. Cei care îl vând, susțin că l-au cumpărat din farmaciile din Republica Moldova.

„Ele sunt la liber, nu sunt cu rețetă. Ăsta nu-i antibiotic, ăsta-i antiviral. Dacă simțiți ceva, adică o răceală, ceva, ceva se întâmplă, adică ori nasul înfundat, atunci le luați”, mai spune vânzătoarea.

Am întrebat autoritățile din Iași despre acesta situație. Poliția a transmis că va face controale. Până acum nu a dat nicio sancțiune și nu a deschis niciun dosar penal.

Nici Direcția de Sănătate Publică nu a făcut nimic pentru a opri acest trafic de medicamente, deși cunoaște că unii le iau.

„Eu știu că sunt folosite, dar nu oficial… Dacă omul își ia și folosește e problema lui, e pe responsabilitatea lui”, a declarat directorul DSP Iași.

Aceeași opinie o au și autoritățile medicale din județul vecin, Suceava, unde medicamentul se vinde tot în piețe.

„Nu sunt autorizate. Se vinde pe propria răspundere a comercianților. Este paradoxal că polulatia care își pune nenumărate întrebări în ceea ce privește vaccinul, nu își pune întrebări atunci când cumpără medicamente empirice”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Suceava.

Medicamentul care se vinde în piețe este un antiviral produs de o companie din Rusia – deținută de un miliardar apropiat de guvernul de la Moscova.

Însă Agenția Europeană a Medicamentului și Administrația Americană nu l-au autorizat. Nu există dovezi științifice suficiente care să arate eficiența lui în tratarea COVID-19.

Medicii avertizează că folosirea unor medicamente neautorizate sau fără recomandarea unui doctor este extrem de periculoasă.

„Circulă pe internet scheme de tratament care ar omorî chiar un animal de povara, cu doze immense”, a transmis președintele Asociației Medicilor de Familie.

În România, legea spune că medicamentele se comercializează doar prin intermediul farmaciilor sau în spitale.

Compozitorul și dirijorul Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi ziua de naștere

Compozitorul, dirijorul și profesorul universitar Gheorghe Mustea își sărbătorește astăzi, 1 mai, ziua de naștere.

Gheorghe Mustea împlinește 73 de ani. Compozitorul s-a născut în anul 1951, la Mândrești, Telenești. Și-a făcut studiile la Școala medie de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, transmite newtv.md.

Gheorghe Mustea a compus muzică simfonică, muzică de operă, muzică pentru soliști, cor și orchestră, muzică instrumentală de cameră, corală, în stil popular (pentru orchestră de muzică populară, voce și orchestră de instrumente populare, instrumente populare solo și orchestră),de estradă, pentru copii (instrumentală, vocală și corală),pentru film, pentru teatru.

Artistul are în palmaresul său peste 1400 de concerte în țară și în străinătate și este președinte al Societății Muzicale din Chișinău.

Gheorghe Mustea deține titlul de Artist al Poporului, a fost decorat cu „Ordinului Republicii”, iar în 2013 a fost distins cu Premiul Național. Este membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și Doctor Honoris Causa al Universități de Stat ”Alecu Russo” din Bălți.

Se împlinesc 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a Uniunii Europene

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.

“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.

Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.

“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

sursa

Aglomerație în fața Aeroportului. Oamenii, nemulțumiți de noile reguli

Aglomerație mare în fața Aeroportului după noile reguli impuse de astăzi. Noua măsură de securitate interzice intrarea în incinta Aeroportului tuturor persoanelor care nu au bilet de călătorie.

Îmbulzeală și aglomerație în fața Aeroportului Chișinău. Oamenii fac cozi în așteptarea celor dragi, transmite unimedia.info.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, începând cu 1 mai, acces în aerogară vor avea doar cetățenii care au bilete de îmbarcare în avion, transmite deschide.md.

„Alți cetățeni vor fi nevoiți să aștepte în afara gării, ori această măsură este impusă în vederea securizării aeronautice și pentru a evita anumite situații neplăcute care pot avea loc în cadrul AIC”, a precizat Galușca în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, șeful IGPF a menționat despre majorarea numărului de polițiști de frontieră în cadrul AIC, „astfel încât fluxul de pasageri să fie unul calitativ și confortabil pentru cetățeni”.