Studiu: Dacă Covid-19 nu va dispărea, o persoană nevaccinată riscă să facă boala o dată la 16 luni

20/10/2021

Pe măsură ce cazurile de Covid-19 se înmulțesc în valul patru al pandemiei, tot mai mulți oameni raportează că s-au infectat cu SARS-CoV-2 pentru a doua sau chiar a treia oară, relatează The Guardian.

Mai mulți oameni de știință au avertizat că reinfectările ar putea pune mai multă presiune pe sistemul de sănătate și au cerut extinderea programului de vaccinare la toți elevii, inclusiv două doze pentru adolescenți.

„Dacă ai o prevalență mare și o expunere frecventă la virus, așa cum se întâmplă în școli, vei vedea din ce în ce mai mulți oameni care se reinfectează, în ciuda vaccinării adulților”, a spus Stephen Griffin, profesor asociat de virologie la Universitatea din Leeds.

Acum știm că imunitatea naturală la SARS-CoV-2 începe să scadă în timp. Un studiu danez a sugerat că persoanele cu vârste sub 65 de ani au avut o protecție de aproximativ 80% timp de cel puțin șase luni, în timp ce persoanele peste 65 de ani au avut doar 47% protecție.

Apariția variantei Delta a complicat și mai mult situația.

„În cadrul angajaților din domeniul sănătății pe care i-am studiat, există mulți oameni care au avut un nivel decent de anticorpi după ce au fost infectați anterior, unii chiar vaccinați, dar care s-au infectat din nou”, a spus Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College din Londra.

Datele publicate în 6 octombrie în Marea Britanie arată că dintre 20.262 de britanici care au fost testați pozitiv pentru COVID-19 între iulie 2020 și septembrie 2021, au existat 296 de reinfectări – definite ca un nou test pozitiv la 120 de zile sau mai mult după un prim test inițial pozitiv – cu o medie de 203 zile între testele pozitive.

Iar riscul de reinfectare pare să fie fost mai mare începând din mai 2021, când Delta a început să devină variantă predominantă.

Alte date din SUA, unde diferite state au început acum să urmărească și să raporteze ratele de reinfectare, susțin ideea că există un risc substanțial mai mare de reinfectare cu Delta.

În Oklahoma, care are o populație de aproximativ 3,9 milioane de locuitori, au fost raportate 5.229 de reinfectări în septembrie (echivalentul unei rate de reinfecție de 1.152 la 100.000 de oameni), iar reinfectările au crescut cu 350% din luna mai.

Cercetarea, publicată în The Lancet Microbe, sugerează că reinfectările vor deveni din ce în ce mai frecvente pe măsură ce imunitatea scade, în special atunci când numărul de cazuri este ridicat.

„Dacă nu avem niciun control al infectărilor, nimeni nu poartă mască și nu respectă distanțarea și nu vaccinăm, ar trebui să ne așteptăm la reinfectare după o perioadă de trei luni până la cinci ani”, a spus profesorul Jeffrey Townsend de la universitatea Yale.

„Dacă nu te-ai vaccinat, ar trebui să faci acest lucru și, dacă ai fost infectat, ar trebui să te vaccinezi oricum, deoarece acest lucru va prelungi durata protecției”, în fața virusului, a adăugat el.

Specialiștii au aprobat un medicament care încetinește evoluția cancerului mamar. „Nu mă mai privesc ca pe o persoană pe moarte”

Un nou tratament revoluționar împotriva cancerului, descris de pacienți drept „o schimbare totală”, este disponibil începând de vineri, 11 aprilie, prin sistemul național de sănătate britanic (NHS).

Cunoscută sub denumirea capivasertib, substanța a demonstrat în timpul studiilor efectuate că încetinește răspândirea celei mai comune forme de cancer de sân incurabil. Administrat împreună cu o terapie hormonală deja disponibilă, acesta a dublat perioada în care tratamentul oprește progresia celulelor canceroase, potrivit Sky News.

„Nu mă mai privesc ca pe o persoană pe moarte”, a declarat Elen Hughes, o pacientă care folosește medicamentul din februarie anul acesta. „Mă văd ca o persoană care trăiește din plin și care va continua să trăiască din plin cât mai mult posibil.”

Mai puține efecte secundare

Elen Hughes, din nordul Țării Galilor, a fost diagnosticată pentru prima dată cu cancer de sân primar în 2008. Opt ani mai târziu, la 46 de ani și mamă a trei copii mici, a aflat că boala a recidivat și s-a extins.

Ea susține că tratamentul cu capivasertib, pe care l-a putut accesa prin sistemul privat, nu doar că i-a prelungit viața, dar i-a și îmbunătățit calitatea acesteia, cu mai puține efecte secundare față de medicamentele anterioare.

De asemenea, a întârziat necesitatea unor tratamente mai agresive, precum chimioterapia.

„Ceea ce oamenii nu înțeleg este că ei văd statistici și zic că (terapia) funcționează opt luni în loc de două, sau cât durează”, spune Elen Hughes.

Decenii de cercetareInstitutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (NICE) a aprobat utilizarea capivasertib în sistemul public după două decenii de cercetări realizate de echipe britanice.

Nicholas Turner, profesor la Institute of Cancer Research, care a condus studiul, a declarat pentru Sky News că este „o mare poveste de succes a științei britanice”.

Noul medicament este potrivit pentru tumorile pacienților care prezintă mutații sau modificări în genele PIK3CA, AKT1 sau PTEN, prezente la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer de sân avansat.

Turner spune că sute de pacienți ar putea beneficia imediat, iar în timp numărul acestora ar putea crește la mii.

„Avem nevoie de medicamente noi care să ajute terapiile existente să funcționeze mai mult timp, iar aici intervine capivasertib”, susține Turner.

„Dublează perioada în care tratamentul hormonal este eficient, oferindu-le pacienților timp prețios în plus alături de familie.”

Turner a făcut apel la testarea genetică de urgență a pacienților cu forme avansate de cancer mamar, pentru a vedea cine poate beneficia de noua terapie.

Un rinichi de porc, extras din corpul unei paciente din SUA, după o funcţionare record de 4 luni

Medicii din Statele Unite au extras un rinichi de porc din corpul unei paciente americane care beneficiase de un astfel de transplant, întrucât organismul ei a început să respingă acel organ după mai mult de patru luni, ceea ce reprezintă totuşi un record, au anunţat vineri reprezentanţii spitalului în care a fost realizată intervenţia chirurgicală, scrie digi24.ro

Towana Looney, o femeie în vârstă de 50 de ani din statul Alabama, a primit la sfârşitul lunii noiembrie 2024 un transplant de rinichi de porc modificat genetic, o practică încă experimentală, dar care oferă speranţe pentru acoperirea deficitului cronic de organe, relatează AFP preluată de Agerpres.

Această extragere a rinichiului de porc ilustrează cât de departe se află încă acest obiectiv, dar rezultatele sunt totuşi încurajatoare, deoarece organul transplantat şi-a îndeplinit funcţiile timp de 130 de zile, adică mai mult de patru luni, ceea ce reprezintă un record.

Până în prezent, niciun pacient nu a reuşit să supravieţuiască mai mult de două luni după un astfel de transplant.

„Pentru prima dată din 2016, am putut să mă bucur de prietenii şi familia mea, pentru că am avut parte de timp liber, fără a fi nevoită să planific totul în jurul tratamentelor de dializă”, a declarat pacienta într-un comunicat dat publicităţii de Spitalul NYU Langone din New York. Ea a adăugat că este „foarte recunoscătoare (…), chiar dacă rezultatul nu a fost cel la care toată lumea spera”.

Această femeie americană şi-a donat unul dintre rinichi mamei sale în 1999 şi trăia de opt ani făcând dializă, după ce o complicaţie apărută în timpul sarcinii i-a afectat rinichiul rămas. Ajunsă în imposibilitatea de a găsi un donator compatibil, ea a fost autorizată să primească un rinichi modificat genetic întrucât starea sa de sănătate se deteriora.

În pofida primelor rezultate încurajatoare, „la începutul lunii aprilie, ea a suferit o scădere a funcţiei renale din cauza unei reacţii acute de respingere a grefei”, a declarat chirurgul ei, Robert Montgomery, citat în acelaşi comunicat de presă.

„Cauza acestui episod de respingere după o lungă perioadă de stabilitate face obiectul unei anchete medicale, dar el s-a produs după o reducere a tratamentului imunosupresor pentru a trata o infecţie care nu are legătură cu rinichiul de porc”, a detaliat medicul american.

Acest tratament vizează inhibarea activităţii sistemului imunitar pentru a-l împiedica să atace organul transplantat şi să provoace respingerea acestuia, dar slăbeşte astfel capacitatea organismului de a răspunde la ameninţări externe.

Decizia de extragere a organului a fost luată de pacientă şi de medicii săi pentru a păstra „posibilitatea unui transplant viitor pentru ea”, a declarat Robert Montgomery.

Primul copil născut în Marea Britanie după un transplant de uter

O fetiță s-a născut în Marea Britanie în urma unui transplant de uter pe care mama ei l-a primit de la sora sa mai mare, o premieră în această țară, a anunțat marți un spital din Londra, transmite AFP citat de Agerpres.

Micuța Amy Isabel s-a născut la 27 februarie 2025, la Spitalul Queen Charlotte and Chelsea, la doi ani după transplantul de care a beneficiat mama sa, Grace Davidson, în vârstă de 36 de ani, care s-a născut fără uter. Amândouă se află în stare bună.

‘Am primit cel mai bun cadou la care am fi putut spera’, a declarat proaspăta mamă, exprimându-și speranța că în viitor tehnica ‘va oferi o opțiune suplimentară femeilor care altfel nu și-ar putea purta propriul copil’.

Grace Davidson suferă de o afecțiune rară numită sindromul Rokitansky sau Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH), din cauza căruia uterul este subdezvoltat sau chiar absent. Acest sindrom afectează aproximativ una din 5.000 de femei.

Ovarele femeilor afectate sunt însă intacte și produc ovule. Un embrion obținut prin fertilizare in vitro (FIV) a putut fi astfel implantat după transplantul de uter.

Numele fetei aduce un omagiu atât mătușii sale, Amy Purdie, cât și lui Isabel Quiroga, chirurgul care a efectuat transplantul, alături de profesorul Richard Smith.

Înainte de donarea uterului, Amy Purdie, în vârstă de 42 de ani, a născut doi copii.

Grace Davidson a trebuit să urmeze un tratament imunosupresor, pentru a se preveni respingerea transplantului.

Intervenția de transplant a fost realizată în februarie 2023, la centrul de transplant Oxford (sudul Angliei).

‘Simt o bucurie imensă. La 25 de ani de la începutul cercetării avem, în sfârșit, un bebeluș’, a declarat chirurgul ginecolog Richard Smith, co-responsabil în cadrul programului britanic de donatori vii.

Peste 100 de transplanturi de uter au fost efectuate în întreaga lume după o primă intervenție de acest tip, realizată în Suedia în 2013, iar în urma lor s-au născut în jur de 50 de copii sănătoși.