Un studiu publicat în The Lancet arată că persoanele care trec prin experiența infectării cu Sars-CoV-2 capătă o imunitate care durează de la câteva săptămâni până la 12 luni, în funcție de vârstă și de severitatea bolii.
Dovezile actuale din studiile de caz și studiile observaționale ample sugerează că, în concordanță cu cercetările asupra altor virusuri respiratorii comune, un răspuns imunologic protector durează aproximativ 5-12 luni de la infecția primară, reinfectarea fiind mai probabilă în cazurile în care prima infectare nu a oferit un răspuns imun suficient de puternic. Memoria celuleor poate ajuta la „domolirea” simptomelor în cazul în care boala apare din nou, se arată în studiu.
Persoanele care au trecut prin forme grave ale bolii pot avea anticorpi și după 8 luni de la infectare. Analizând mai multe studii, cercetătorii estimează o perioadă de imunitate de 8-12 luni, mai mică în cazul celor care au avut simptome ușoare (circa 5 luni). În schimb, cei asimptomatici își pot pierde toți anticorpii la doar 8 săptămâni de la infectare sau rămân cu cantități foarte mici.
Imunizarea hibridă este în continuare cea mai bună soluție, adică anticorpii dobândiți în urma trecerii prin boală ar trebui „ajutați” prin vaccinare. Cea mai bună imunitate o au cei care au și trecut prin boală, s-au și vaccinat.
Articolul medical citat arată că o serie de întrebări au nevoie de mai multe studii pentru a clarifica cât de mult ne protejează imunitatea naturală și cât cea indusă de vaccin. Nu este foarte clar deocamdată ce concentrație de anticorpi oferă imunitate împotriva reinfectării, nici dacă există imunitate și după dispariția anticorpilor (oferită de memoria celulelor B sau T), nici dacă imunitatea căpătată natural, prin îmbolnăvire, oferă sau nu o protecție reală împotriva noilor variante ale virusului.
17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova
Un număr de 17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova. Lista acestora a fost autorizată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), transmite MOLDPRES.
În total, Comisia medicamentului din cadrul AMDM a autorizat astăzi 25 de produse medicamentoase, dintre care 17 – primar (medicamente noi) și opt – repetat.
Printre medicamentele autorizate primar se numără VizuSol și Dexanest.
VizuSol sunt picături oftalmice utilizate la adulți pentru tratamentul inflamației postoperatorii după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.
Dexanest este utilizat pentru asigurarea sedării pentru pacienţi adulţi în secţiile de terapie intensivă, anestezie și reanimare din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnostic sau proceduri chirurgicale.
Alimentul banal care poate reduce rezistența la insulină: Cercetătorii au fost uimiți
Uleiul de pește poate contribui la reducerea rezistenței la insulină și la îmbunătățirea nivelului de glucoză din sânge, arată un studiu realizat în Brazilia și publicat în revista Nutrients, scrie click.ro.
Uleiul de pește, cel mai eficient aliment în combaterea rezistenței la insulină.
FAPESP a realizat un experiment pe șobolanii care prezentau o afecțiune asemănătoare diabetului de tip 2. Astfel, cercetătorii au demonstrat că suplimentele cu ulei de pește administrate timp de 8 săptămâni șobolanilor, pot reduce rezistența la insulină și îmbunătățesc nivelul glicemiei.
Coordonatorul studiului, Rui Curi spune că acizii grași omega-3 din uleiul de pește au efect antiinflamator și pot modifica profilul celulelor imunitare.
„Scopul principal al studiului, prin urmare, a fost de a afla dacă suplimentarea cu ulei de pește (bogat în omega-3) ar putea inversa modificările specifice ale limfocitelor care au fost observate în cercetările anterioare.
Descoperirile noastre ne-au sporit cunoștințele despre legătura dintre inflamație și rezistența la insulină la animalele non-obeze, confirmând că acesta este un factor cheie în diabet chiar și în absența obezității”, spune Renata Gorjao, ultimul autor al articolului și codirector al Priogramului de Studii Absolvente în Științe ale Sănătății UNICSUL.
Obezitatea este unul dintre factorii care pot declanșa diabetul, însă chiar și persoanele neobeze se pot confrunta cu această afecțiune.
„Majoritatea persoanelor obeze au o inflamație cronică la nivel scăzut, despre care se știe că afectează căile de semnalizare a insulinei. Țesutul adipos, care este crescut în obezitate, eliberează citokine proinflamatorii care afectează căile de semnalizare a insulinei, promovând rezistența la insulină. În modelul non-obez, această caracteristică de impact a țesutului adipos este absentă, dar este prezentă inflamația sistemică”, spune Rui Curi.
Uleiul de pește are un efect major asupra limfocitelor. Acesta poate reduce inflamația și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Totuși, experții susțin că sunt necesare studii clinice pe oameni pentru a stabili doza exactă și tipul de omega-3 care ar fi cel mai eficient în combaterea rezistenței la insulină.
Timpul petrecut pe ecrane în pat înainte de culcare duce la probleme de somn
Persoanele care petrec mai mult timp privind un ecran în pat sunt mai susceptibile să raporteze insomnie și o calitate scăzută a somnului, potrivit unui studiu. Cercetarea se bazează pe un sondaj din Norvegia la care au participat mai mult de 45.000 de studenți, informează BBC citat de digi24.ro.
Cercetarea indică faptul că fiecare oră suplimentară de timp petrecută pe ecran a fost legată de o creștere cu 63% a riscului de insomnie și de o scădere cu 24 de minute a somnului.
Totuși, cercetătorii au spus că au stabilit doar o corelație între utilizarea ecranului și calitatea mai scăzută a somnului și nu au demonstrat că prima o cauzează pe a doua. Experții recomandă renunțarea la telefon înainte de culcare, realizarea unor activități relaxante și stabilirea unei rutine pentru a îmbunătăți somnul.
Cercetătorii din spatele studiului, bazat pe datele unui sondaj național reprezentativ realizat în 2022 la studenți cu vârste între 18 și 28 de ani, au dorit să examineze legătura între timpul petrecut utilizând ecrane în pat și tiparele de somn. Ei au încercat, de asemenea, să investigheze impactul utilizării rețelelor sociale comparativ cu alte activități pe ecran asupra somnului.
Dr. Gunnhild Johnsen Hjetland de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică, care este autorul principal al cercetării – publicată în revista Frontiers luni – a spus că tipul de activitate pe ecran părea a fi mai puțin relevant decât timpul total petrecut pe ecran.
„Nu am găsit diferențe semnificative între rețelele sociale și alte activități pe ecran, sugerând că utilizarea ecranului în sine este factorul cheie în perturbarea somnului”, a spus el. Sondajul din 2022 privind sănătatea și bunăstarea din Norvegia i-a întrebat pe participanți dacă utilizau media digitală după ce au mers la culcare, precum și activitățile în care erau implicați.
Opțiunile includeau vizionarea de filme sau televiziune, verificarea rețelelor sociale, navigarea pe internet și jocurile video. Dintre cei care au spus că foloseau ecrane în pat înainte de somn, 69% au spus că foloseau rețele sociale, precum și alte activități pe ecran.
Participanții au fost, de asemenea, întrebați câte nopți pe săptămână utilizau astfel de media, cât timp și cât de des aveau dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți, se trezeau prea devreme sau se simțeau obosiți. Cei care au spus că se confruntă cu astfel de probleme cel puțin trei nopți sau zile pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, au fost considerați că suferă de insomnie. Deși studiul a găsit o legătură între utilizarea ecranelor la culcare și raportarea unor perturbări ale somnului sau insomnie, cercetătorii spun că acest lucru nu înseamnă că este o cauză.
„Acest studiu nu poate stabili cauzalitatea – de exemplu, dacă utilizarea ecranului cauzează insomnie sau dacă studenții cu insomnie folosesc mai mult ecranele”, a spus Dr. Hjetland. Ei au mai subliniat că dependența studiului de datele autocompletate de către participanți poate însemna că există unele erori de interpretare și că rezultatele nu trebuie considerate reprezentative la nivel global.
Sfaturi pentru un somn mai bun
Tulburarea de somn face parte dintr-o serie de probleme raportate de persoanele care au dificultăți în a dormi, utilizarea telefonului târziu și așa-numitul doomscrolling fiind adesea blamate. Deși este o practică frecvent întâlnită, impactul real al utilizării rețelelor sociale sau al derulării conținutului online în pat asupra sănătății fizice și mentale rămâne o chestiune dezbătută.
Totuși, experții recomandă ca oamenii să nu mai folosească dispozitive digitale imediat înainte de culcare. De asemenea, aceștia spun că stabilirea unei rutine prin a merge la culcare și a se trezi la aceeași oră în fiecare zi poate ajuta la rezolvarea problemelor de somn. Asociațiile de sănătate mintală Mind și Rethink din Marea Britanie recomandă să încerci să faci ceva relaxant înainte de culcare, cum ar fi exerciții de respirație, citirea unei cărți sau o baie, în loc să încerci să te forțezi să adormi.
Ei sugerează, de asemenea, evitarea cafelei, alcoolului sau a meselor copioase înainte de culcare, efectuarea unui exercițiu ușor și încercarea de a face dormitorul mai confortabil, acolo unde este posibil. Autorii acestui studiu subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare în domeniu, inclusiv monitorizarea pe termen lung a tiparelor de somn, precum și investigarea unor aspecte precum perturbarea cauzată de notificările dispozitivelor pe timpul nopții.
„Împreună, aceste eforturi ar putea clarifica impactul utilizării ecranelor la culcare asupra somnului și ar putea ajuta la formularea unor recomandări specifice pentru studenți și alte populații”, au concluzionat ei.
