Fostul ministru afgan care devenise curier de mâncare în Germania are acum un nou job

Syed Ahmad Shah Saadat, un fost ministru afgan care a ţinut primele pagini ale ziarelor din Germania după ce a început să lucreze în această ţară pe post de curier care livra mâncare, şi-a găsit un nou loc de muncă la un start-up din Leipzig, a confirmat luni noul său şef.

Sadaat lucrează cu normă întreagă la SimpleBreath, ce produce măşti FFP2 purtate la scară largă în Germania ca protecţie împotriva noului tip de coronavirus, a precizat directorul micii întreprinderi, Maximilian Karl Schimdt.

Sadaat lucrează patru zile pe săptămână ca operator de utilaje, conform Agerpres.

În afară de confecţionarea măştilor, SimpleBreath lucrează la înfiinţarea unei noi firme de consultanţă în domeniul IT.

„O zi pe săptămână, domnul Sadaat este ocupat cu înfiinţarea noii companii. Începând din ianuarie, el va lucra cu normă întreagă drept consultant IT”, a adăugat Schmidt.

Astăzi este marcată Ziua Mondială a medicilor de familie

Anual, la 19 mai, marcăm Ziua Mondială a medicilor de familie, la inițiativa Organizației Mondiale a Medicilor de Familie, cu scopul de a accentua rolul și importanța asistenței medicale primare în sistemele de sănătate din întreaga lume. În instituțiile medicale din Republica Moldova activează 1 656 de medici de familie.

Ziua Mondială a medicilor de familie este o oportunitate de a remarca că, medicii de familie și echipele sale sunt pilonii sistemului de sănătate, fiind mereu aproape de oameni și acordând asistență medicală necesară tuturor persoanelor, începând de la nou-născuți până la persoane în etate.

Totodată, este și un prilej de a aprecia devotamentul și grija pe care o au față de pacienți.

Mulțumiri și recunoștință tuturor medicilor de familie și echipelor lor pentru curaj, dedicație, răbdare și profesionalism.

Şapte persoane, între care şi două femei, au fost spânzurate sâmbătă în Iran

Şapte persoane, între care se numărau şi două femei, au fost spânzurate sâmbătă în Iran, în condiţiile în care Republica Islamică recurge tot mai des la pedeapsa cu moartea în scopuri politice, potrivit ONG-ului IHR (Iran Human Rights), cu sediul în Norvegia.

La Nishapur (est), o femeie în vârstă de 27 de ani, Fatemeh Abdullahi, a fost spânzurată pentru uciderea soţului ei, care era şi vărul ei, potrivit news.ro.

IHR susţine că a înregistrat 223 de execuţii în acest an, dintre care cel puţin 50 numai în luna mai, după o accelerare a execuţiilor în urma încheierii Anului Nou persan şi a Ramadanului în aprilie.Execuţiile în Iran sunt efectuate prin spânzurare.

Republica Islamică execută cele mai multe femei din lume, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, multe dintre ele fiind victime ale căsătoriilor forţate sau abuzive.

În 2023, cel puţin 22 de femei au fost executate acolo, cel mai mare număr din ultimul deceniu, potrivit ONG-urilor. „Tăcerea comunităţii internaţionale este inacceptabilă”, a declarat pentru AFP directorul IHR, Mahmoud Amiry-Moghaddam. „Cei executaţi aparţin grupurilor sărace şi marginalizate din societatea iraniană şi nu au avut parte de un proces corect”.

IHR susţine că Moussavi a fost deţinută timp de patru ani înainte de a fi executată. IHR citează o sursă care a declarat că a fost plătită cu echivalentul a 15 euro pentru a transporta un pachet care trebuia să conţină medicamente, dar care, de fapt, conţinea cinci kilograme de morfină.Arvin Ghahremani, în vârstă de 20 de ani, a fost condamnat la moarte pentru crimă în timpul unei bătăi de stradă când avea 18 ani. El urmează să fie spânzurat luni în Kermanshah (vest). IHR menţionează şi cazul lui Kamran Sheikheh, ultimul membru în viaţă al unui grup de kurzi arestaţi în 2009 şi 2010 pentru „corupţie funciară”, în legătură cu presupusa lor apartenenţă la grupuri extremiste.

Ceilalţi şase au fost executaţi în aprilie. Recent, Iranul a stârnit proteste internaţionale după ce Toomaj Salehi, un celebru rapper iranian acuzat că a susţinut protestele din 2022, a fost condamnat la moarte. Avocaţii săi au făcut apel împotriva sentinţei.Sute de persoane au fost ucise şi mii de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor de la sfârşitul anului 2022, în urma morţii, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o tânără reţinută de poliţia pentru moralitate pentru că a încălcat codul vestimentar strict pentru femei.

Premierul Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare. Se va întâlni cu șeful diplomației europene Josep Borell

Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare, alături de o delegație din care face parte și viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Oficialii moldoveni vor participa la cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Consiliul se va întruni marți, 21 mai.  Conform Biroului Integrare Europeană, reuniunea va fi co-prezidată de șeful diplomației europene Josep Borell și prim-ministrul Moldovei Dorin Recean, iar la întrunire va participa și Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

„La Bruxelles va fi discutată evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și mersul pregătirilor pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare”, informează Biroul pentru Integrare Europeană.

Agenda cuprinde discuții despre dialogul politic și reforme, justiția, libertatea și securitatea, colaborarea și convergența în domeniul politicii externe şi de securitate, precum și cooperarea economică și sectorială, în prim-plan fiind domeniul energetic și cel al comerțului.

Autoritățile de la Chișinău mai anunță că vor fi semnate Parteneriatul în domeniul de Securitate și Apărare RM-UE și Acordul privind participarea Republicii Moldova în Programul pentru Ocupare și Inovații Sociale (EaSI), care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.

Cum a reuşit China să schimbe vremea pentru a face cerul senin la centenarul Partidului Comunist
Articolul anterior
Legea porcului, contestată de oamenii de la sate: Nu mai au voie să dea la porci lături, iar ca să-i vândă trebuie să-și facă firmă
Articolul următor