ONU a lansat cel mai mare apel de ajutor umanitar din istorie

ONU și partenerii săi au lansat marți cel mai mare apel de ajutor umanitar din istorie pentru o singură țară. Prin lansarea acestui strigăt de ajutor se urmărește strângerea a 4,4 miliarde de dolari pentru a evita o catastrofă umanitară în Afganistan. ONU a declarat că 22 de milioane de persoane din interiorul Afganistanului și alte 5,7 milioane de afgani strămutați în cinci țări vecine au nevoie de ajutor vital în acest an.

ONU și partenerii săi au lansat marți cel mai mare apel de ajutor umanitar din istorie pentru o singură țară, a anunțat Anadolu. Prin lansarea acestui strigăt de ajutor se urmărește strângerea a 4,4 miliarde de dolari pentru a evita o catastrofă umanitară în Afganistan.

„Aceasta este o măsură provizorie, o măsură provizorie absolut esențială pe care o prezentăm astăzi în fața comunității internaționale”, a explicat la Geneva șeful Departamentului pentru Afaceri Umanitare și Ajutor de Urgență al ONU, Martin Griffiths. „Fără ca acest lucru să fie finanțat, nu va exista un viitor; avem nevoie ca acest lucru să fie făcut”, potrivit Middle East Monitor.

Agențiile umanitare descriu situația dificilă din Afganistan ca fiind una dintre cele mai rapide crize umanitare din lume. Potrivit biroului de coordonare umanitară al ONU, OCHA, jumătate din populație se confruntă acum cu foamete acută, peste nouă milioane de persoane au fost nevoite să plece din locul natal și milioane de copii nu merg la școală.

Între timp, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a cerut 623 de milioane de dolari pentru a sprijini refugiații și comunitățile gazdă din țările vecine.

„Există o dimensiune regională a acestei crize, reprezentată de refugiații afgani, dar și de afganii cu multe alte aranjamente de ședere în țările vecine”, a subliniat Grandi. El a insistat că este nevoie să stabilizeze situația din interiorul Afganistanului, inclusiv cea a persoanelor care nu mai locuiesc acolo.

„Partenerii umanitari sunt pe teren și livrează rezultate, în ciuda provocărilor. Ajutați-ne să ne extindem și să evităm foametea, bolile, malnutriția și, în cele din urmă, moartea pe scară largă, sprijinind planurile umanitare pe care le lansăm astăzi.”

Dimensiunea nevoilor este deja enormă, au subliniat oficialii ONU. Aceștia au mai avertizat că, dacă nu se iau măsuri suficiente pentru a sprijini planurile de răspuns din Afganistan și cele regionale, anul viitor vor solicita 10 miliarde de dolari.

Deși criza din Afganistan este pusă de mulți pe seama talibanilor, care au preluat puterea în august anul trecut, administrația Biden a înghețat active care mergeau către Banca timp că administrația Biden de la Washington a înghețat active în valoare de 9,5 miliarde de dolari, care aparțineau Băncii Centrale a Afganistanului.

sursa

Maia Sandu a publicat un articol de opinie în ziarul internațional The Wall Street Journal: ,,Țara mea, Moldova, e următoarea țintă a Rusiei”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un articol de opinie în ziarul american The Wall Street Journal.

În editorial, șefa statului scrie că dacă Ucraina va cădea, următoarea țintă a Rusiei va fi Republica Moldova, adăugând că „istoria ne arată că războaiele imperiale rareori se limitează la țările implicate efectiv în luptă”, transmite g4media.ro.

Articolul publicat în The Wall Street Journal:

„Vladimir Putin e hotărât să ne zdrobească tânăra democrație, iar dacă Ucraina va cădea va continua cu noi.

M-am născut și am crescut sub apăsarea imperiului totalitarist sovietic. Acel regim își izola supușii de restul lumii și ne mințea zi de zi, pretinzând că Vestul voia să pornească la război contra noastră. Ne interzicea să ne folosim limba maternă și îi reducea la tăcere pe cei ce cutezau să spună ceea ce gândeau. Alegerile erau o farsă, iar conducătorul se schimba numai atunci când murea predecesorul lui. Acel regim a ucis și a spulberat destinele a milioane de oameni.

Copilăria mea se află într-un contrast izbitor cu viitorul liber și pașnic pe care ni-l dorim pentru țara noastră, Moldova. Generația mea e liberă să-și construiască acea viață care bunicilor și părinților noștri le-a fost refuzată. Însă asupra acestui viitor luminos planează amenințarea Kremlinului, hotărât să ne zdrobească tânăra democrație și să readucă la viață imperiul defunct. Crima noastră, din perspectiva lui, e credința în libertate: libertatea de a ne lua propriile decizii și de a ne clădi viitorul european.

Pentru regimul Putin libertatea e ceva ce trebuie suprimat. E și motivul pentru care Rusia poartă concomitent trei războaie: o invazie cumplită în Ucraina, vecina noastră; un război hibrid de interferență și dezinformare împotriva lumii libere; și un război de represiune pe propriul teritoriu, simbolizat acum de uciderea lui Alexei Navalnîi.

Înșelăciunea și ipocrizia fac parte din natura acestui regim. Amintiți-vă cum a negat Putin că va invada Ucraina – până când a făcut-o. Acum, când afirmă că nu are ambiții teritoriale dincolo de Ucraina, nu poate fi crezut. Cei mai înalți comandanți militari ai lui vorbesc fățiș despre smulgerea unui coridor terestru până la Moldova. Atât timp cât Ucraina își va apăra teritoriul, acel plan nu va fi decât un vis iluzoriu. Rusia caută în schimb să-mi controleze țara folosindu-se de o varietate de unelte și interpuși. În arsenalul ei se regăsesc energia, șantajul, campaniile de dezinformare, interferențele în alegeri, ba chiar și, după cum am descoperit noi, tentativa de a orchestra o lovitură de stat. Rusia ne violează cu consecvență statutul de țară neutră, staționând ilegal trupe într-o parte a teritoriului nostru, regiunea Transnistria.

Pe fondul acestor amenințări, SUA au fost alături de noi în timp ce continuăm să ne construim apărarea și să ne consolidăm democrația. Îi suntem profund recunoscători poporului american pentru generozitatea sa. Acest sprijin ne-a permis să ne menținem stabilitatea și pacea în țară, dar și să fim un aliat și un susținător ferm al Ucrainei.

Însă Ucraina are nevoie disperată de mai mult ajutor pentru a-i ține piept Rusiei revanșarde. Occidentalii care argumentează că oprirea ajutorului va pune capăt războiului se înșală. Încetarea sprijinului n-ar face decât să-i confere noi puteri lui Putin pentru a captura Kievul și a porni apoi mai departe. El trebuie să fie oprit.

Istoria ne arată că războaiele imperiale rareori se limitează la țările implicate efectiv în luptă. Consecințele se resimt invariabil și dincolo de ele. Nu există vreo fortăreață capabilă să ne apere.

Chiar în acest moment, țara noastră nu se confruntă cu o amenințare militară imediată, grație în mare parte rezistenței neobosite a militarilor, civililor și conducătorilor ucraineni. Armele americane și europene i-au permis Ucrainei să fie la înălțime – și, în consecință, să protejeze și pacea din Moldova. Salut angajamentul recent al UE de a-i acorda Ucrainei un ajutor de 50 de miliarde de euro, precum și seria de acorduri bilaterale de securitate dintre Kiev și unele capitale europene.

Dacă sprijinul pentru Ucraina e costisitor, absența lui va fi chiar mai costisitoare. Ordinea internațională bazată pe reguli va fi în pericol – iar costurile unei victorii a lui Putin, care cu siguranță nu-i va fi îndeajuns, vor exploda. Triumful lui Putin le va da curaj aliaților lui să-și pună în practică propriile planuri expansioniste. Vocea Americii va fi mai slabă, iar interesele ei periclitate. Succesul Rusiei ar pune în primejdie principiile prețuite de America și aliații ei, precum securitatea colectivă, lanțurile de aprovizionare, piețele globale și prosperitatea.

Esența măreției americane rezidă în abilitatea ei de a construi alianțe care perpetuează stabilitatea globală. Acum, mai mult ca niciodată, Moldova și alți aliați ai Americii ar vrea să vadă reiterat angajamentul SUA față de rolul de conducător global și de apărător al valorilor democratice. Menținându-și ajutorul pentru Kiev, Washingtonul ar transmite un mesaj limpede: e alături de cei care luptă pentru libertate, dreptate și democrație.”

Cazul tinerei din Orhei răpite și omorâte: Șeful Inspectoratului General al Poliției cere modificarea legislației privind camerele de supraveghere

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) admite că Ana-Maria, tânăra însărcinată găsită moartă la opt zile de la dispariție putea fi salvată, dacă oamenii legii aveau la dispoziție mai multe pârghii de acțiune. Viorel Cernăuțeanu a recomandat în acest sens modificarea legislației, care să permită acces direct poliției la camerele de supraveghere din spațiile publice.

Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor publice, organizate de Parlament pe 30 aprilie, transmite newsmaker.md.

„Atunci pe urmele fierbinți am stabilit că direcția în care am găsit-o pe Ana-Maria, plecarea din localitate a fost la ora 4:50 dimineața, la o oră și 50 după ce (nr. red: prietenul tinerei) a depus plângerea. Dar amintesc, noi am fost sesizați la ora 00:20 la miezul nopții, deci erau 4 ore și ceva. Ca să spun acum că reușeam, poate că reușeam. Este greu să afirm acum, pentru că depinde totul de măsurile sau informația pe care o aveam în prima fază”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Procuratura Generală a dat asigurări că cazul Anei-Maria va ajunge în instanța de judecată. Potrivit procurorilor, pe caz au fost dispuse spre efectuare mai multe expertize „care sunt obligatorii și necesare pentru a acumula probatoriul necesar”. Procuratura anunță că sunt investigate, inclusiv, cazurile semnalate în mediul online care vizează presupuse ilegalități admise de familia principalului suspect în ultimii ani.

„Dincolo de acest caz, Procuratura Generală s-a autosesizat și a demarat investigații și în baza altor informații despre implicarea acestor persoane în alte infracțiuni. Este vorba, din câte cunosc, despre cazul unui copil de zece luni, reflectat. Vom veni cu un răspuns și la acest caz. Din discuția cu procurorul șeful al Procuraturii Orhei și-a exprimat convingerea că vor fi investigate și analizată toată informația care se referă la aceste persoane. (…) Acum suntem la etapa în care informațiile sunt verificate”, susține Mariana Gornea, procuror în cadrul Procuraturii Generale.

Reamintim că Ana-Maria a fost găsită fără suflare pe data de 20 aprilie pe malul unui iaz din raionul Telenești.

Bănuit de omor este un bărbat de 45 de ani, care se afla la volanul automobilului de ocazie în care a urcat tânăra. Actualmente el este plasat în arest pentru 30 de zile. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 20 de ani de închisoare sau detenție pe viață.

Patru viori de valoare culturală, tăinuite la vamă. Motivul pentru care acestea au fost ridicate

Patru viori tăinuite în scopul transportării ilicite au fost depistate la vama Leușeni. Instrumentele muzicale se aflau într-un autoturism de model „Ford Tourneo”, ce se deplasa din România spre Republica Moldova, condus de un conațional în vârstă 34 ani.

Foto: https://t.me/ServiciulVamalRM

„În cadrul controlului vamal, șoferul a comunicat că nu transportă bunuri necesare a fi declarate.

În rezultatul controlului, în compartimentul marfar, cât și în habitaclul autoturismulu,i au fost depistate 4 viori presupuse a fi cu valoare culturală și 13 huse, nedeclarate organului vamal.

Bunurile au fost ridicate, iar investigațiile pe caz continuă”, comunică Serviciul Vamal.

În această ordine de idei, responsabilii reamintesc că instrumentele muzicale fac parte din categoria bunurilor ce pot fi introduse/scoase în/din Republica Moldova doar cu condiția ca acestea să nu fie destinate activității comerciale. O altă condiție obligatorie este ca bunurile să fie declarate Serviciului Vamal în momentul trecerii frontierei de stat. 

Testele PCR nu mai sunt necesare pentru cazurile asimptomatice în Marea Britanie
Articolul anterior
În pieptul unui om, bate o inimă de porc modificată genetic. Cum se simte pacientul după transplant
Articolul următor