OMS: Faza acută a pandemiei se va termina anul acesta. Ce obiectiv trebuie însă îndeplinit

Un studiu care urmează să fie realizat de către autorităţile sanitare americane va permite să se stabilească cauzele a ceea ce secretarul american al Sănătăţii Robert F. Kennedy Jr. cataloghează drept o ”epidemie” de autism – până în septembrie -, dă asigurări acesta joi la Washington, relatează AFP.

”Am lansat lucrări de cercetare care vor implica sute de cercetători din întreaga lume”, anunţă secretarul american al Sănătăţii într-o reuniune a Guvernului lui Donald trump la Casa Albă.

”Până în septembrie vom afla ce a cauzat epidemia de autism”, dă el asigurări.

”Vom fi în măsură să eliminăm aceşti factori”, anunţă RFK Jr.

”Rata autismului, cele mai recente cifre credem că sunt de 1 la 31, de la 1 la 10,000 când eram eu copil”, a declarat el.

”Să ne gândim la asta. 1 din 10.000 au avut autism, iar acum este 1 la 31”, a repetat, la rândul său, Donald Trump

.”Nu 31.000, ci 31. Asta e o statistică oribilă”, a insitat el.

”Trebuie să fie ceva artificial acolo care face asta”, a continuat el.

”Deci crezi că vei avea o idee destul de bună?”, îl întreabă şeful statului american pe secretarul său al Sănătăţii.

”Vom şti în septembrie”, i-a răsouns RFK Jr.

”Nu va exista conferinţă de presă mai mare ca asta”, a declarat Donald Trump.

”Nu mai iei ceva, nu mai mănânci ceva sau poate e o injecţie. Ceva cauzează autismul”, a adăugat el.

Un nou tratament revoluționar împotriva cancerului, descris de pacienți drept „o schimbare totală”, este disponibil începând de vineri, 11 aprilie, prin sistemul național de sănătate britanic (NHS).

Cunoscută sub denumirea capivasertib, substanța a demonstrat în timpul studiilor efectuate că încetinește răspândirea celei mai comune forme de cancer de sân incurabil. Administrat împreună cu o terapie hormonală deja disponibilă, acesta a dublat perioada în care tratamentul oprește progresia celulelor canceroase, potrivit Sky News.

„Nu mă mai privesc ca pe o persoană pe moarte”, a declarat Elen Hughes, o pacientă care folosește medicamentul din februarie anul acesta. „Mă văd ca o persoană care trăiește din plin și care va continua să trăiască din plin cât mai mult posibil.”

Mai puține efecte secundare

Elen Hughes, din nordul Țării Galilor, a fost diagnosticată pentru prima dată cu cancer de sân primar în 2008. Opt ani mai târziu, la 46 de ani și mamă a trei copii mici, a aflat că boala a recidivat și s-a extins.

Ea susține că tratamentul cu capivasertib, pe care l-a putut accesa prin sistemul privat, nu doar că i-a prelungit viața, dar i-a și îmbunătățit calitatea acesteia, cu mai puține efecte secundare față de medicamentele anterioare.

De asemenea, a întârziat necesitatea unor tratamente mai agresive, precum chimioterapia.

„Ceea ce oamenii nu înțeleg este că ei văd statistici și zic că (terapia) funcționează opt luni în loc de două, sau cât durează”, spune Elen Hughes.

Decenii de cercetareInstitutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (NICE) a aprobat utilizarea capivasertib în sistemul public după două decenii de cercetări realizate de echipe britanice.

Nicholas Turner, profesor la Institute of Cancer Research, care a condus studiul, a declarat pentru Sky News că este „o mare poveste de succes a științei britanice”.

Noul medicament este potrivit pentru tumorile pacienților care prezintă mutații sau modificări în genele PIK3CA, AKT1 sau PTEN, prezente la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer de sân avansat.

Turner spune că sute de pacienți ar putea beneficia imediat, iar în timp numărul acestora ar putea crește la mii.

„Avem nevoie de medicamente noi care să ajute terapiile existente să funcționeze mai mult timp, iar aici intervine capivasertib”, susține Turner.

„Dublează perioada în care tratamentul hormonal este eficient, oferindu-le pacienților timp prețios în plus alături de familie.”

Turner a făcut apel la testarea genetică de urgență a pacienților cu forme avansate de cancer mamar, pentru a vedea cine poate beneficia de noua terapie.

Medicii din Statele Unite au extras un rinichi de porc din corpul unei paciente americane care beneficiase de un astfel de transplant, întrucât organismul ei a început să respingă acel organ după mai mult de patru luni, ceea ce reprezintă totuşi un record, au anunţat vineri reprezentanţii spitalului în care a fost realizată intervenţia chirurgicală, scrie digi24.ro

Towana Looney, o femeie în vârstă de 50 de ani din statul Alabama, a primit la sfârşitul lunii noiembrie 2024 un transplant de rinichi de porc modificat genetic, o practică încă experimentală, dar care oferă speranţe pentru acoperirea deficitului cronic de organe, relatează AFP preluată de Agerpres.

Această extragere a rinichiului de porc ilustrează cât de departe se află încă acest obiectiv, dar rezultatele sunt totuşi încurajatoare, deoarece organul transplantat şi-a îndeplinit funcţiile timp de 130 de zile, adică mai mult de patru luni, ceea ce reprezintă un record.

Până în prezent, niciun pacient nu a reuşit să supravieţuiască mai mult de două luni după un astfel de transplant.

„Pentru prima dată din 2016, am putut să mă bucur de prietenii şi familia mea, pentru că am avut parte de timp liber, fără a fi nevoită să planific totul în jurul tratamentelor de dializă”, a declarat pacienta într-un comunicat dat publicităţii de Spitalul NYU Langone din New York. Ea a adăugat că este „foarte recunoscătoare (…), chiar dacă rezultatul nu a fost cel la care toată lumea spera”.

Această femeie americană şi-a donat unul dintre rinichi mamei sale în 1999 şi trăia de opt ani făcând dializă, după ce o complicaţie apărută în timpul sarcinii i-a afectat rinichiul rămas. Ajunsă în imposibilitatea de a găsi un donator compatibil, ea a fost autorizată să primească un rinichi modificat genetic întrucât starea sa de sănătate se deteriora.

În pofida primelor rezultate încurajatoare, „la începutul lunii aprilie, ea a suferit o scădere a funcţiei renale din cauza unei reacţii acute de respingere a grefei”, a declarat chirurgul ei, Robert Montgomery, citat în acelaşi comunicat de presă.

„Cauza acestui episod de respingere după o lungă perioadă de stabilitate face obiectul unei anchete medicale, dar el s-a produs după o reducere a tratamentului imunosupresor pentru a trata o infecţie care nu are legătură cu rinichiul de porc”, a detaliat medicul american.

Acest tratament vizează inhibarea activităţii sistemului imunitar pentru a-l împiedica să atace organul transplantat şi să provoace respingerea acestuia, dar slăbeşte astfel capacitatea organismului de a răspunde la ameninţări externe.

Decizia de extragere a organului a fost luată de pacientă şi de medicii săi pentru a păstra „posibilitatea unui transplant viitor pentru ea”, a declarat Robert Montgomery.