Știrile și emisiunile cu caracter politic și militar din Federația Rusă, interzise pe perioada stării de urgență!

În contextul situației tensionate din Ucraina, autoritățile de la Chișinău luptă cu informațiile false și dezinformarea. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a luat decizia de a suspenda retransmisia pe teritoriul Republicii Moldova a programelor care au fost produse în state ce nu au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această Convenție), scrie realitatea.md.

Astfel, potrivit deciziei CSE, pe teritoriul Republicii Moldova nu vor mai fi difuzate știri, emisiuni cu caracter analitic, politic și militar produse în Federația Rusă. Filmele artistice, cele de scurt metraj și emisiunile de divertisment nu cad sub incidența acestei decizii. Instituțiile media care nu se vor supune acestor reguli, vor fi penalizate cu sancțiuni graduale de la amendă, până la sistarea licenței.

Astfel, potrivit legii, prin derogare de la prevederile articolului 84 al Codului serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului poate aplica următoarele sancțiuni:

a) se sancționează cu amendă de la 40000 de lei la 70000 de lei distribuitorii de servicii media care încalcă prevederile punctului 6. Pentru încălcarea repetată a prevederilor respective de către distribuitorii de servicii media, se sancționează cu suspendarea autorizației de retransmisiune pe perioada stării de urgență.

b) se sancționează cu suspendarea licenței de emisie pe perioada stării de urgență furnizorii de servicii media care încalcă punctul 6.

Deciziile Consiliului Audiovizualului prin care vor fi aplicate sancțiunile prevăzute devin executorii din momentul emiterii și se publică pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului. Deciziile pot fi contestate direct în instanța de judecată prin depunerea unei cereri prealabile. În vederea protejării spațiului audiovizual național și asigurării securității informaționale, instanța de judecată va examina litigiile care reies din încălcarea prevederilor punctului 6 în termen de 30 de zile.

La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți

În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

România trece la salariul minim european

Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva  privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.

Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând  venituri mai mari în schimbul voturilor.

Guvernul pregătește legea salariului minim european

Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul  Ciolacu propune modificarea Codului Muncii  în acord cu legislația uropeană.

Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.

Modificările propuse de proiectul de lege

Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.

UE a confirmat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au confirmat deschiderea, marţi, 25 iunie, a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri preşedinţia belgiană a Consiliului UE, notează AFP citat de ziua.md.

Miniştrii de finanţe ai UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat oficial cadrul pentru negocierile de aderare cu aceste două ţări candidate, confirmând un acord de principiu aprobat de ambasadorii lor săptămâna trecută. Acest acord deschide calea pentru începerea oficială a negocierilor marţi, 25 iunie, la Luxemburg, a precizat aceeaşi sursă.Tot astăzi, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.În același timp, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a fost desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Gavrilița, la întrevederea cu Josep Borrell și Olivér Várhelyi: ”Republica Moldova rămâne puternică și neclintită pe calea integrării europene și cere suportul UE”
Articolul anterior
Temperaturile joase pot afecta cetățenii! Recomandările specialiștilor
Articolul următor