Mii de cetățeni ruși emigrează în Azerbaidjan

10/03/2022

News

Criza ruso-ucraineană și sancțiunile anti-ruse au provocat plecarea unui număr semnificativ de ruși în țări care sunt încă deschise cetățenilor ruși și care fac parte din fosta URSS, adică state din Asia Centrală, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu și Turcia, transmite g4media.ro, cu referire la Nezavisimaya Gazeta.

Best Places in Yerevan. What To Do in Yerevan in Summer?

Astfel, cetățenii Federației Ruse migrează astăzi în țările fostei URSS, în timp ce de la prăbușirea Uniunii, migrația a fost în direcția Rusiei.

După impunerea de sancțiuni de către Occident, unii antreprenori s-au grăbit să-și salveze afacerile retrăgându-le din Rusia. Unii dintre cei plecați își explică decizia prin motive politice. Unii pleacă chiar în Abhazia, deși nu este clar cum statutul parțial recunoscut al acestei republici poate ajuta la salvarea sau recrearea afacerilor (Abhazia este recunoscută doar de Rusia, Venezuela și mai multe state insulare din Oceanul Pacific. – „NG”).

Situația este mai simplă în Azerbaidjan. Aici, se pare, nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește sosirea în masă a cetățenilor ruși, pentru că nu există procese de migrare, zborurile spre Azerbaidjan fiind blocate. Motivul oficial este pandemia de coronavirus, dar unii specialiști de la Baku susțin că autoritățile au blocat efectiv direcția rusă din cauza fricii de un aflux mare de migranți ruși.

Situația este diametral opusă în Armenia. Potrivit unor analiști de la Erevan, aeroportul Zvartnots primește zilnic aproape 20 de zboruri din Rusia, cu câte 200 de oameni la bord fiecare, astfel că până la 4000 de oameni din Rusia ajung la Erevan zilnic.

Nu întâmplător este astăzi problematic să închiriezi un apartament sau o cameră de hotel nu numai în Erevan, ci și în alte orașe armene. Totodată, au crescut prețurile imobiliare. În același timp, Erevan a observat deja că printre vizitatori se numără mulți oameni de afaceri și specialiști în domeniul tehnologiilor IT.

Astăzi este marcată Ziua Mondială a medicilor de familie

Anual, la 19 mai, marcăm Ziua Mondială a medicilor de familie, la inițiativa Organizației Mondiale a Medicilor de Familie, cu scopul de a accentua rolul și importanța asistenței medicale primare în sistemele de sănătate din întreaga lume. În instituțiile medicale din Republica Moldova activează 1 656 de medici de familie.

Ziua Mondială a medicilor de familie este o oportunitate de a remarca că, medicii de familie și echipele sale sunt pilonii sistemului de sănătate, fiind mereu aproape de oameni și acordând asistență medicală necesară tuturor persoanelor, începând de la nou-născuți până la persoane în etate.

Totodată, este și un prilej de a aprecia devotamentul și grija pe care o au față de pacienți.

Mulțumiri și recunoștință tuturor medicilor de familie și echipelor lor pentru curaj, dedicație, răbdare și profesionalism.

Şapte persoane, între care şi două femei, au fost spânzurate sâmbătă în Iran

Şapte persoane, între care se numărau şi două femei, au fost spânzurate sâmbătă în Iran, în condiţiile în care Republica Islamică recurge tot mai des la pedeapsa cu moartea în scopuri politice, potrivit ONG-ului IHR (Iran Human Rights), cu sediul în Norvegia.

La Nishapur (est), o femeie în vârstă de 27 de ani, Fatemeh Abdullahi, a fost spânzurată pentru uciderea soţului ei, care era şi vărul ei, potrivit news.ro.

IHR susţine că a înregistrat 223 de execuţii în acest an, dintre care cel puţin 50 numai în luna mai, după o accelerare a execuţiilor în urma încheierii Anului Nou persan şi a Ramadanului în aprilie.Execuţiile în Iran sunt efectuate prin spânzurare.

Republica Islamică execută cele mai multe femei din lume, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, multe dintre ele fiind victime ale căsătoriilor forţate sau abuzive.

În 2023, cel puţin 22 de femei au fost executate acolo, cel mai mare număr din ultimul deceniu, potrivit ONG-urilor. „Tăcerea comunităţii internaţionale este inacceptabilă”, a declarat pentru AFP directorul IHR, Mahmoud Amiry-Moghaddam. „Cei executaţi aparţin grupurilor sărace şi marginalizate din societatea iraniană şi nu au avut parte de un proces corect”.

IHR susţine că Moussavi a fost deţinută timp de patru ani înainte de a fi executată. IHR citează o sursă care a declarat că a fost plătită cu echivalentul a 15 euro pentru a transporta un pachet care trebuia să conţină medicamente, dar care, de fapt, conţinea cinci kilograme de morfină.Arvin Ghahremani, în vârstă de 20 de ani, a fost condamnat la moarte pentru crimă în timpul unei bătăi de stradă când avea 18 ani. El urmează să fie spânzurat luni în Kermanshah (vest). IHR menţionează şi cazul lui Kamran Sheikheh, ultimul membru în viaţă al unui grup de kurzi arestaţi în 2009 şi 2010 pentru „corupţie funciară”, în legătură cu presupusa lor apartenenţă la grupuri extremiste.

Ceilalţi şase au fost executaţi în aprilie. Recent, Iranul a stârnit proteste internaţionale după ce Toomaj Salehi, un celebru rapper iranian acuzat că a susţinut protestele din 2022, a fost condamnat la moarte. Avocaţii săi au făcut apel împotriva sentinţei.Sute de persoane au fost ucise şi mii de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor de la sfârşitul anului 2022, în urma morţii, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o tânără reţinută de poliţia pentru moralitate pentru că a încălcat codul vestimentar strict pentru femei.

Premierul Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare. Se va întâlni cu șeful diplomației europene Josep Borell

Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare, alături de o delegație din care face parte și viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Oficialii moldoveni vor participa la cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Consiliul se va întruni marți, 21 mai. Conform Biroului Integrare Europeană, reuniunea va fi co-prezidată de șeful diplomației europene Josep Borell și prim-ministrul Moldovei Dorin Recean, iar la întrunire va participa și Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

„La Bruxelles va fi discutată evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și mersul pregătirilor pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare”, informează Biroul pentru Integrare Europeană.

Agenda cuprinde discuții despre dialogul politic și reforme, justiția, libertatea și securitatea, colaborarea și convergența în domeniul politicii externe şi de securitate, precum și cooperarea economică și sectorială, în prim-plan fiind domeniul energetic și cel al comerțului.

Autoritățile de la Chișinău mai anunță că vor fi semnate Parteneriatul în domeniul de Securitate și Apărare RM-UE și Acordul privind participarea Republicii Moldova în Programul pentru Ocupare și Inovații Sociale (EaSI), care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.