Comandanţii militari din ţările NATO dau deseori telefoane comandanţilor ruşi pentru a se asigura că SUA şi aliaţii săi nu vor fi târâţi într-un război din cauza unei neînţelegeri la graniţa cu Ucraina, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.
În ultimele 24 de ore, rachetele ruseşti au lovit în apropiere de Lviv, oraşul din vestul Ucrainei care este locul de unde ucrainenii fug de conflict. În weekend, Rusia a lovit o instalaţie militară din regiune la aproximativ 22 de mile de Polonia, iar săptămâna trecută o dronă de recunoaştere a străbătut mai multe ţări din estul Europei înainte de a se prăbuşi în capitala Croaţiei, Zagreb.
Oficialii occidentali sunt îngrijoraţi de faptul că un incident mai grav –precum o rachetă rusă care ar lovi teritoriul NATO – ar putea declanşa o escaladare şi ar putea băga toate statele europene membre NATO în conflict cu Rusia.
O ciocnire între cele mai mari patru puteri nucleare ale lumii (Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Federaţia Rusă) este scenariul de coşmar pe care planificatorii militari s-au străduit să îl evite de când Uniunea Sovietică a achiziţionat prima sa bombă atomică la începutul Războiului Rece. Invazia Ucrainei a stârnit îngrijorări liderilor de ambele părţi pentru prima dată într-o generaţie de la cădererea Zidului Berlinului.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la sfârşitul lunii februarie şi a avertizat NATO să nu interfereze în Ucraina. Secretarul de stat Antony Blinken a spus în repetate rânduri că SUA sunt gata să apere orice incursiune a Rusiei pe teritoriul NATO.
„Cu mai multe activităţi militare în aer, cu drone, cu avioane, există un risc”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor săptămâna aceasta înaintea summit-ului miniştrilor apărării alianţei.
„Trebuie să facem toate eforturile pentru a preveni astfel de incidente şi, dacă se întâmplă, să ne asigurăm că nu scapă de sub control”.
Forţele ruse până acum nu au căutat să provoace sau să angajeze forţele aliate, spun oficialii NATO.
Totuşi, convoaiele de arme pe care SUA şi aliaţii săi NATO le transportă în Ucraina sunt „ţinte legitime” pentru armata Rusiei, a declarat ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov pe 12 martie la televiziunea de stat, numind livrările de arme drept „mişcari periculoase”.
Ministrul adjunct de externe Alexander Grushko a declarat pentru Rossiya 24 TV pe 2 martie: „Nu există garanţii că nu vor exista incidente şi nicio garanţie că aceste incidente nu ar putea escalada într-o direcţie absolut nedorită”.
Stoltenberg susţine că aliaţii şi-au intensificat monitorizarea spaţiului aerian şi a frontierelor, ca urmare a riscului crescut.
Majoritatea ţărilor vecine cu Ucraina sunt membre NATO, ceea ce le-ar obliga să se apere reciproc în cazul unui atac. Aşadar, o greşeală de calcul din partea Rusiei i-ar putea antrena pe toţi cei 30 de aliaţi în conflict.
Aliaţii desfăşoară avioane de supraveghere şi mobilizează bateriile Patriot. Bateriile Patriot pot doborî rachetele de atac şi au senzori de înaltă tehnologie care ajută la identificarea a oricăruir obiect aflat în aer. În plus, aliaţii au deja aeronavele de luptă care patrulează cerul, astfel încât să nu fie nevoiţi să le lanseze de la sol în cazul în care ar trebui să reacţioneze rapid.
Dacă un obuz rus ar cădea în graniţele unei ţări NATO, ar urma o investigaţie militară atentă pentru a determina dacă incidentul a fost accidental sau intenţionat, a spus un diplomat european. Dacă aliaţii ar concluziona că a fost un atac deliberat, ar putea fi suficient pentru a declanşa articolul 5 din Carta NATO, adică SUA şi aliaţii săi ar intra în război cu Rusia.
În cazul prăbuşirii dronei şi a loviturii recente cu rachete din Ucraina, există o diferenţă semnificativă între cele două incidente, a declarat ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, într-un interviu. Ancheta asupra episodului cu drone este în desfăşurare, dar „presupunem cu toţii că a fost accidental”, a spus Ollongren miercuri. Atacul aerian rusesc de lângă graniţa poloneză a vizat o instalaţie militară din Ucraina „deci, în acest fel, nu a fost neaşteptat”.
SUA şi alţi membri NATO şi-au intensificat prezenţa cu mai multe trupe terestre, maritime şi aeriene în partea de est a alianţei, inclusiv în Polonia şi în România. NATO şi-a consolidat forţele, de asemenea, sub comandantul suprem aliat al Europei, Tod Wolters, un fost pilot de luptă care a luptat în Irak şi Afganistan.
„Nimeni nu vrea să vadă acest război escaladând dincolo de Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. „De aceea mesajul nostru a fost foarte clar: ne vom asigura că putem apăra teritoriul NATO”, a răspuns John Kirby.
Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, a postat pe 17 martie un tweet prin care susţinea că NATO şi-a întărit prezenţa defensivă în Europa de Est cu trupe, avioane şi nave maritime.
Invazia Ucrainei de către Rusia din 24 februarie a şocat lumea, dar preşedintele Vladimir Putin nu dă niciun semn că se va retrage.
Iată posibile scenarii pentru săptămânile şi lunile următoare, potrivit surselor guvernamentale occidentale şi experţilor strategici, publicate pe BBC şi Euractiv.
1) Impas militar
Forţele ucrainene au rezistat până acum invaziei Rusiei. I-au înfrânt pe paraşutişti în încercarea de a ocupa capitala în primele zile şi au păstrat controlul asupra unor oraşe importante precum Harkov şi Mariupol.
Deşi Rusia susţine că are deplină superioritate aeriană, apărarea antiaeriană a Ucrainei în jurul capitalei Kiev şi în alte zone par să fie în stare precară, dar încă funcţionează, spun oficialii occidentali.
Un număr mare de ucraineni, dar şi voluntari din 52 de ţări s-au alătura unităţilor de apărare teritorială şi rămân întrebări cu privire la moralul armatei ruse şi la sprijinul său logistic. Susţinute de informaţiile occidentale şi de rachete antitanc şi sol-aer, trupele ucrainene ar putea fi capabile să reziste în capitală şi să forţeze un fel de impas militar.
Adâncirea sancţiunilor occidentale care sugrumă economia rusă l-ar putea obliga pe Putin să-şi schimbe calculele.
„Occidentul ar putea aplica unele sancţiuni pentru a-l împinge pe Putin să renunţe la scopul său principal de război, de a decapita guvernul ucrainean şi de a instala o marionetă pro-rusă”, a scris Samuel Charap de la RAND Corporation, un think-tank american.
De asemenea, ar putea fi necesară presiunea din partea Beijingului.
