Analiză Reuters: Ruşii vor deveni tot mai săraci. Revenirea rublei este înşelătoare

Rubla a înregistrat o revenire fulgerătoare până la nivelurile dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina, dar acest lucru nu înseamnă că economia Rusiei nu rămâne afectată de sancţiuni, nici că revenirea rublei este o tendinţă pe termen lung, arată o analiză Reuters.

Analiză Reuters: Ruşii vor deveni tot mai săraci. Revenirea rublei este înşelătoare

Revenirea dramatică, după ce valoarea rublei a scăzut la aproape jumătate primele şapte sesiuni de tranzacţionare după invazia din 24 februarie, se datorează parţial unei îmbunătăţiri reale a finanţelor ruseşti, pe măsură ce veniturile din exporturile de energie cresc, iar importurile se micşorează. Dar ipoteza că aceasta este o dovadă că economia Rusiei şi-a revenit în ciuda sancţiunilor ar fi în cel mai bun caz înşelătoare, scrie Reuters

Rubla este umflată şi artificial de controlul capitalului şi, având în vedere că produsul intern brut al ţării se va micşora cu 10%-15% în acest an, ruşii devin din ce în ce mai săraci, în timp ce inflaţia crescândă le devorează câştigurile.

„Această revenire a rublei nu ar trebui considerată drept o perspectivă a pieţei cu privire la prognozele pe termen mediu şi lung pentru Rusia”, a spus Ulrich Leuchtmann, analist la Commerzbank.

„Forţele pieţei nu pot conduce rubla aşa cum se poate face cu euro sau dolarul”, a adăugat el.

De la începutul războiului, rubla s-a împărţit într-o piaţă internă pentru instituţiile locale şi una offshore pentru băncile şi investitorii occidentali care fac tranzacţii cu entităţile care nu sunt supuse sancţiunilor. Volumele de tranzacţionare au scăzut semnificativ pe ambele pieţe.

Casa Albă a declarat joi că Moscova sprijină în mod artificial rubla, iar rolul măsurilor oficiale în redresare este uşor de identificat.

Ca răspuns la sancţiunile dure impuse de occident, Rusia a crescut ratele dobânzilor la 20%, a restricţionat accesul firmelor locale la valută străină, a interzis cetăţenilor să retragă peste 10.000 de dolari în valută timp de şase luni şi a împiedicat băncile să vândă valută.

Investitorilor străini li s-a interzis să-şi vândă activele, iar preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazul rusesc de la 1 aprilie.

„Ţările europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, pentru că ar avea un impact favorabil asupra pieţei rublei”, a spus analistul şef Danske Bank, Minna Kuusisto.

Analiştii consideră că cererea lui Putin este o încercare de a submina sancţiunile internaţionale şi de a întări rubla, iar Kuusisto a remarcat că vânzătorii de gaze ruşi nu au convertit până acum toate veniturile din valută în ruble.

Pe termen lung, perspectivele pentru rublă nu sunt bune. Izolarea Rusiei de către Occident va însemna probabil mai puţini cumpărători pentru exporturile Rusiei, iar în cazul în care preţul petrolului scade, rubla va avea dificultăţi. Având jumătate din rezervele de aur şi valută îngheţate, Rusia are mai puţine posibilităţi de a-şi apăra moneda.

Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu  victimelor.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cinci noi poduri vor lega România și Moldova. Primul va fi „Podul de Flori” de la Ungheni

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.

O companie de publicitate cere Primăriei Capitalei un prejudiciu de 66 milioane de euro

Operatorul de publicitate EpaMedia solicită un prejudiciu de peste 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău. Despre aceasta scrie consilierul municipal al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, pe pagina sa de Facebook. Consilierul solicită edilului Ion Ceban și viceprimarului Ilie Ceban convocarea urgentă a Consiliului municipal Chișinău, ca să prezinte informații la acest subiect, transmite IPN.

Victor Chironda susține că a primit o notificare de arbitraj de la compania de publicitate EpaMedia și o notă informativă emisă de Direcția Asistență juridică a primăriei. Motivul invocat în act este că Primăria nu și-a îndeplinit obligațiile conform unui contract de parteneriat public-privat, încheiat în 2017 între municipalitate și operatorul de publicitare, care solicită, în consecință, achitarea unui prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

Contractul prevedea construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public, cheltuielile fiind pe seama companiei de publicitate. La rândul său, primăria era obligată să pună la dispoziția investitorului locații pentru 1850 de panouri de reclamă.

Potrivit lui Victor Chironda, deși demersurile companiei către primărie au început în noiembrie 2024, despre această solicitare de arbitraj, consilierilor municipali li se comunică abia la 22 aprilie, când e data limită de desemnare a unui arbitru din partea autorității publice.

Rușii și-au găsit clienți care să le plătească în ruble. Banca Centrală a Iranului vrea să ajute Moscova să ocolească sancțiunile occidentale
Articolul anterior
,,Vreau să vedeți asta”. Sveatoslav Vakarchuk îi arată pe copiii internați la terapie intensivă în Zaporojie
Articolul următor
Close menu