În Transcarpatia, cea mai vestică regiune din Ucraina, unde războiul nu a ajuns, oamenii trăiesc în pace, ca şi până acum, singurele mărturii ale atrocităţilor din alte regiuni ale ţării fiind valul de refugiaţi, sala de sport devenită centru pentru aceştia şi cimitirul eroilor cu o parcelă nouă pentru militarii morţi pe front.
Transcapatia este regiunea cea mai vestică din Ucraina unde nu sunt şanse ca războiul să ajungă, aceasta fiind apărată de o parte de Carpaţi, iar de cealaltă parte de frontierele NATO şi U.E. precum Ungaria, Slovacia, Polonia şi România.
Capitala regiunii este Ujgorod, un oraş de 115.000 de locuitori. Conform ultimului recensământ, 90.000 erau ucraineni şi ruteni, 11.000 ruşi, 8.000 maghiari, 2.500 slovaci şi alte minorităţi mai mici, printre care şi români.
O plimbare prin cel mai mare oraş din „Zakarpattia” nu îţi dă senzaţia că eşti într-o ţară aflată în război. Oamenii îşi văd de treburile lor, magazinele sunt la fel de pline ca înainte. Unele produse sunt mai scumpe, altele nu se pot cumpăra în cantităţi mari, dar în rest, totul este ca înainte.
Trump a ordonat declasificarea dosarului privind posibilele legături dintre campania sa și Rusia
Președintele american Donald Trump a ordonat Biroului Federal de Investigații (FBI) să declasifice materialele legate de un caz privind posibile legături între campania sa prezidențială din 2016 și Rusia, scrie digi24.ro.
Potrivit directivei publicate pe site-ul Casei Albe, cazul în cauză, intitulat Crossfire Hurricane, a fost deschis în 2016. Ancheta a urmărit să stabilească dacă membrii echipei de campanie a lui Trump au avut legături cu Rusia în timpul alegerilor prezidențiale.
Materialele de anchetă nu mai sunt acum clasificate, cu excepția celor redactate de FBI sau protejate în temeiul unor hotărâri judecătorești sau al legislației aplicabile.
De asemenea, ordinul nu se aplică datelor cu caracter personal sau materialelor protejate prin lege.
„Sub rezerva excepțiilor identificate mai sus, procurorul general va pune imediat la dispoziția publicului materialele declasificate descrise în acest memorandum”, se arată în directivă.
Sub supravegherea secretă a FBI FBI a început supravegherea secretă a echipei de campanie a lui Trump în 2016, suspectând legături cu Rusia.
În 2018, Trump – pe atunci președinte – a cerut Departamentului de Justiție să investigheze dacă acțiunile FBI au fost motivate politic și a cerut, de asemenea, publicarea documentelor legate de supravegherea campaniei sale de către FBI
Mii de moldoveni din străinătate primesc pensii în baza acordurilor internaționale
Aproximativ 3.300 de cetățeni moldoveni care locuiesc în afara țării beneficiază de pensii conform acordurilor internaționale de securitate socială semnate de Republica Moldova cu alte state, scrie Rupor.md cu referire la datele furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).
Conform statisticilor oficiale de la 1 ianuarie 2025, cei mai mulți beneficiari ai acestor pensii sunt în Germania (1.054 persoane), România (551), Bulgaria (168), Belarus (127), Cehia (134) și Lituania (90).
Pensia poate fi acordată pentru diferite categorii, inclusiv pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate, pensia pentru accidente de muncă sau boli profesionale, dar și pensia de urmaș. Fiecare acord internațional stabilește condițiile specifice pentru acordarea acestor drepturi.
Cetățenii moldoveni care au lucrat legal într-o țară cu care Republica Moldova a semnat un acord de securitate socială pot beneficia de pensie conform legislației statului respectiv. Plata se face lunar sau trimestrial, în funcție de prevederile acordului dintre cele două țări.
Un principiu esențial al acestor acorduri este proporționalitatea, ceea ce înseamnă că fiecare stat calculează și plătește pensia în funcție de perioada de contribuție acumulată pe teritoriul său. De asemenea, dacă un cetățean nu a realizat stagiul minim de cotizare necesar în Republica Moldova (15 ani), acesta poate fi completat prin cumularea perioadelor de muncă din celelalte state semnatare.
În prezent, Republica Moldova are în vigoare acorduri de securitate socială cu 18 țări, printre care România, Germania, Italia, Spania, Franța și Belgia. În plus, pe 10 martie a fost semnat un nou acord cu Franța, iar negocierile sunt în desfășurare cu Canada, Elveția, Ucraina și Slovacia.
Pentru luna mai este planificat primul tur de negocieri pentru un acord cu Albania, iar în perioada următoare ar putea începe discuțiile și cu Slovenia și Croația. Aceste acorduri reprezintă un pas important în garantarea drepturilor sociale pentru moldovenii care lucrează în străinătate.
Autoritățile subliniază că astfel de acorduri ajută la protejarea drepturilor muncitorilor migranți, oferindu-le acces la pensii și alte prestații sociale indiferent de țara în care și-au desfășurat activitatea.
Pentru cetățenii moldoveni din diaspora, aceste înțelegeri internaționale asigură continuitatea drepturilor lor sociale și facilitează o tranziție mai ușoară spre pensionare, indiferent de locul în care aleg să trăiască.
Marin Robu, nominalizat la titlul de cel mai bun halterofil din Europa
Halterofilul moldovean Marin Robu, care a ocupat locul 4 la Jocurile Olimpice de la Paris, a fost inclus în lista celor 10 sportivi nominalizați pentru titlul de cel mai bun halterofil din Europa în 2024, potrivit versiunii EWF.
După cum informează Media Sport, cîștigătorul acestei nominalizări va fi stabilit de Comisia AIPS Europe și va fi anunțat la ceremonia de deschidere a Campionatului European de haltere pentru seniori, care va avea loc în perioada 13-21 aprilie la Chișinău.
La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului 2024, Marin Robu a ocupat locul patru la categoria pînă la 89 de kilograme. Antonio Pizzolato l-a devansat pe sportivul moldovean cu un kilogram în clasamentul final, însă reprezentantul Italiei ar fi încălcat regulile competiției. Acest lucru urmează să fie demonstrat în Tribunalul de Arbitraj Sportiv din Elveția. Dacă Marin Robu va cîștiga procesul, el va primi medalia de bronz.
