America este în stare de șoc: 19 copii și doi adulți, uciși într-o școală din Texas. Atacatorul își luase arme de ziua lui

America este în stare de șoc, după un nou masacru într-o școală din Texas. 19 copii și doi adulți au fost uciși de un tânăr de 18 ani, care a fost împușcat mortal de polițiști, scrie digi24.ro.

Băiatul își cumpărase arme de ziua lui. Înainte să plece de acasă, și-a ucis bunica. Apoi a intrat într-o școală primară, în care învață copii cu vârste între 6 și 10 ani, și a deschis focul, la întâmplare.

„Este timpul să transformăm durerea în acțiune”, a spus președintele Joe Biden, într-un discurs de la Casa Albă, în care a făcut apel la bunul simț al americanilor pentru a restricționa accesul la arme.

Motivele acestui atac, unul dintre cele mai grave din ultimii ani sunt deocamdată necunoscute. S-a întâmplat într-un orășel de aproximativ 16.000 de oameni, aflat la circa 120 de kilometri de granița cu Mexic.

Pete Arredondo,  șeful poliției Uvalde: „A avut loc un incident cu victime în masă la școala elementară Robb din Uvalde, Texas. Această școală are copii care sunt în clasa a doua, a treia și a patra”.

Un adolescent în vârstă de 18 ani a intrat într-o școală primară din Texas înarmat cu două puști și a deschis focul asupra copiilor. A mers din clasă în clasă.

Un agent al Poliției de Frontieră, care lucra în apropiere, a auzit împușcăturile. Bărbatul a intrat  în școală fără să aștepte întăriri și l-a împușcat pe atacator, care se afla în spatele unei baricade. Agentul a fost și el rănit.

Hal Harrel, superintendentul districtului școlar: „Am inima frântă. Suntem o comunitate mică și vom avea nevoie de rugăciunile voastre pentru a trece peste asta”.

Înainte de a merge la școală, atacatorul și-a ucis bunica

El a fost identificat drept Salvador Ramos, un membru al comunității. Își cumpărase armele de ziua lui. A fost primul lucru pe care l-a făcut când a împlinit 18 ani. Ramos a sugerat pe rețelele de socializare că ar putea avea loc un atac la școală. Copiii ar trebui să fie atenți, a scris el.

Masacrul este cel mai grav atac la o școală din Statele Unite, de la cel de la Sandy Hook, de acum aproape un deceniu, când un bărbat înarmat a ucis 20 de copii și șase adulți.

A venit, de asemenea, la doar 10 zile după un atac mortal rasist, la un supermarket din Buffalo, New York.

Biden: Când, pentru numele lui Dumnezeu, vom înfrunta lobby-ul armelor?

Joe Biden: „19 copii au fost uciși la o școală din Texas într-un atac armat. Un nou masacru… Uvalde, Texas, o școală elementară, copii frumoși, inocenți de clasa a doua, a treia, a patra. A pierde un copil este ca și cum ți-ai smuls o bucată din suflet,

Ca națiune trebuie să ne întrebăm: Când, pentru numele lui Dumnezeu, vom înfrunta lobby-ul armelor? Când, pentru numele lui Dumnezeu, vom face ceea ce știm că este nevoie să facem? De ce suntem dispuși să trăim cu acest măcel?

De ce continuăm să lăsăm asta să se întâmple? Unde, în numele lui Dumnezeu, ne este coloana vertebrală? Este timpul să transformăm durerea în acțiune”.

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre conflictul transnistrean: Poziția Kievului rămâne neschimbată

Ucraina își menține sprijinul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit diplomatului, poziția Kievului privind acest conflict înghețat rămâne neschimbată, iar rezultatul final al procesului de reglementare trebuie să fie reintegrarea Republicii Moldova sau, cel puțin, restabilirea controlului juridic deplin al autorităților de la Chișinău asupra raioanelor din stânga Nistrului.

Diplomatul a precizat că forma de organizare a regiunii din stânga Nistrului: fie că va fi zonă autonomă sau vor fi raioane obișnuite – este o decizie care aparține exclusiv autorităților de la Chișinău: „Nu are absolut nicio importanță. Este o treabă internă a Republicii Moldova. Ceea ce contează este ca integritatea și suveranitatea statului, în granițele recunoscute internațional, să fie păstrate. Acesta este punctul forte al reglementării. Bineînțeles, totul va depinde inclusiv de rezultatul și consecințele acestui război”.

Întrebat dacă viitorul dosarului transnistrean va depinde de pacea din Ucraina, ambasadorul Rohovei a afirmat că nu cunoaște despre acest lucru: „Deocamdată nu s-au purtat discuții și nu s-au pus pe masa negocierilor astfel de inițiative. Reieșind din faptul că acest teritoriu este parte a Republicii Moldova și este o chestiune internă a acestui stat, dar având în vedere că în statul vecin, Ucraina, are loc o agresiune militară din partea Federației Ruse, bineînțeles că există tangențe. În primul rând, liniștea și lipsa provocărilor în regiunea transnistreană sunt în interesul nostru”.

Cu referire la speculațiile precum că țara vecină ar dori să invadeze regiunea transnistreană, Paun Rahovei a precizat că „Ucraina este un stat de drept care respectă dreptul internațional și nu va intra niciodată pe teritoriul altui stat. Aceste teze, probabil, au fost învățate la Moscova și de asta le pronunță”.

Prezența trupelor ruse în Transnistria reprezintă un „risc și un pericol”, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, susține Paun Rohovei. Potrivit lui, o condiție importantă pentru soluționarea acestui conflict este demilitarizarea regiunii și gestionarea munițiilor aflate la Cobasna.

„Un alt punct foarte important care va fi necesar de a-l realiza pe viitor este transformarea actualei misiuni de „pacificare”. Sunt un grup de militari aflat sub controlul Moscovei. Noi vedem transformarea acestei misiuni într-una civilă, nu militară, aflată sub egida unei organizații internaționale”, a reiterat Rohovei.

Diplomatul a mai spus că Ucraina nu va accepta niciodată să se așeze la masa negocierilor cu un stat agresor, care – încă de la începutul invaziei – anunța, cu o cinism incredibil, că „russkiy mir” va ajunge până în Transnistria.

Foametea, o crimă organizată: Doi savanți australieni au studiat arhivele din Republica Moldova și Ucraina

Doi profesori universitari din Australia și-au prezentat, la Chișinău, rezultatele cercetării privind foametea din anii 1946-1947 din fosta RSSM. Cercetătorii au comparat foamea sovietică cu alte fenomene de acest fel. Cei doi s-au bazat pe materiale din arhivele din Republica Moldova și Ucraina. Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională a Arhivelor și Universitatea de Stat din Moldovei, scrie moldova1.md

Concluziile cercetărilor despre dimensiunea foametei în fosta RSSM, în comparație cu alte țări, este uluitoare.

„Desigur a fost o secetă severă în 1946. Dar o importanță mare a avut-o și factorul politic. Au fost confiscate multe produse”, a menționat profesorul Stephen Wheatcroft.

„Din păcate, istoriografia este foarte săracă referitor la acest subiect. O mare atenție a fost acordată Holodomorului din anii 30. Foametea a fost nu doar o cauză a războiului, dar în sine este o problemă istorică. Lucrăm acum în arhivele ucrainene, cele moldovenești și căutăm informații noi pentru a cerceta cu acuratețe acest subiect”, a adăugat profesorul Filip Slaveski.

„De zece ori mai mare mortalitatea a fost ca în Rusia și de cinci ori mai mare ca în Ucraina. Deci, dacă vreți, epicentrul foametei sovietice este în RSS Moldovenească. Și mai mult decât atât, în fostele teritorii românești – și sudul Basarabiei, și nordul Bucovinei”, afirmă directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

„Faptul că la doi ani după război a fost posibilă moartea a 200 de mii de oameni într-un teritoriu recent „eliberat” din punct de vedere al regimului sovietic, ne arată, de fapt, natura acestui regim”, constată Andrei Cușco, cercetător științific din Iași.

Mulți dintre cei prezenți la eveniment au spus că foametea a fost o crimă organizată.

A fost săvârșită o crimă. Foametea a fost organizată de ruși.

O tragedie în care a avut de suferit poporul nostru, au suferit ucrainenii, chiar și rușii au suferit și țările controlate de ruși.

”Sunt din Ucraina și am auzit despre foamete în timpul Uniunii Sovietice. A fost provocată de puterea sovietică, de deciziile, acțiunile și politicile deloc bune ale acesteia, inclusiv în Republica Moldova.

Prelegerea publică este parte a suitei evenimentelor prilejuite de Ziua Comemorării Victimelor Foametei Organizate, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie. Tristei aniversări îi este consacrată expoziția Muzeul Național de Etnografie „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”, organizată la Conacul Balioz din Ivancea.

Oficial NATO: Rusia continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi în Ucraina

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a pierdut peste 900 de mii de militari, dintre care 250 de mii au fost uciși. Aceste date au fost prezentate de un înalt oficial NATO în cadrul unui briefing desfășurat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Alianței, joi, 3 aprilie, la Bruxelles. Potrivit acestuia, mulți dintre soldații ruși răniți au suferit invalidități pe viață din cauza îngrijirii medicale precare, scrie moldova1.md, cu referire la DW,

Armata rusă continuă să piardă peste 1.000 de soldați pe zi – uciși sau răniți – însă, potrivit NATO, ritmul de recrutare a noilor militari de către Rusia corespunde, deocamdată, nivelului pierderilor. „Înaintarea trupelor ruse în Ucraina încetinește, pierderile cresc, dar autoritățile de la Moscova sunt dispuse să tolereze pierderi mari în schimbul unor progrese lente”, a rezumat oficialul. El a mai adăugat că nu crede că societatea rusă a ajuns încă în punctul în care nu mai este dispusă să accepte această situație.

NATO: Nu există semne de armistițiu pe câmpul de luptă

Potrivit estimărilor NATO, situația de pe front rămâne extrem de complicată. Alianța prognozează că Rusia va continua să sporească presiunea asupra forțelor armate ucrainene atât pe linia frontului, cât și în întreaga țară, cu scopul de a prelungi războiul și de a obține un avantaj în eventualele negocieri. Echilibrul încă nu este de partea Ucrainei – Rusia păstrează inițiativa și avantajul numeric și încearcă să profite de lipsurile din armata ucraineană.

„Pe câmpul de luptă nu vedem niciun semn că Rusia se pregătește pentru un armistițiu”, a subliniat înaltul oficial NATO. „Nu vedem nicio schimbare în obiectivele Moscovei în acest război”.

NATO estimează că Rusia va elimina complet prezența ucraineană din regiunea Kursk

Ucraina a pierdut 90% din teritoriul pe care îl recucerise anterior în regiunea rusă Kursk. Potrivit NATO, armata ucraineană mai controlează mai puțin de 100 de kilometri pătrați. Rusia a recăpătat controlul complet asupra orașului Sudja, ceea ce Alianța explică prin superioritatea numerică: în regiunea Kursk se află acum aproximativ 70.000 de soldați ruși.

De asemenea, Moscova a adus în zonă militari nord-coreeni – în prezent, în regiunea Kursk sunt desfășurați circa 11.000 de soldați din Coreea de Nord. NATO a informat că, în timpul iernii, 3.500 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia pentru instruire. Pierderile în rândul acestor trupe sunt, de asemenea, ridicate – aproximativ 5.000 de soldați, dintre care 1.500 uciși.

Potrivit previziunilor NATO, Rusia va reuși să elimine complet forțele ucrainene din regiunea Kursk. Întrebat de jurnaliști dacă retragerea armatei ucrainene din Sudja are legătură cu întreruperea furnizării de informații din partea SUA, oficialul a spus că nu poate confirma acest lucru, însă a menționat că pauza în transmiterea datelor a durat o săptămână și a avut un impact asupra eforturilor defensive ale Ucrainei.

Oficialul a precizat că NATO, ca instituție, nu oferă direct informații Kievului – acest lucru este făcut de statele membre individuale. „Ne bazăm pe faptul că aliații oferă Ucrainei informații de calitate”, a spus el.

Oficial NATO: Acordul de pace nu trebuie să-i permită Rusiei să câștige timp

Oficialul NATO a mai spus că propunerile Rusiei la masa negocierilor și abordarea sa nu s-au schimbat. Acțiunile Moscovei demonstrează încrederea că timpul lucrează în favoarea sa. „Ne îndoim că Putin merge la negocieri cu intenții sincere. Nu cred că este pregătit pentru un dialog bazat pe bună credință”, a precizat el.

Una dintre țintele Rusiei la eventualele negocieri, potrivit oficialului, ar fi să obțină progrese în restabilirea relațiilor cu Occidentul și comunitatea internațională. În paralel, Moscova încearcă să demoralizeze populația Ucrainei. Totuși, atât militarii, cât și civilii ucraineni demonstrează o rezistență și o voință remarcabile. „Ei își doresc pace, dar nu cu orice preț”, a spus oficialul.

Poziția NATO este clară: susține atingerea unei păci juste și durabile în Ucraina. „Orice acord de pace care va fi încheiat nu trebuie să-i permită Rusiei pur și simplu să câștige timp”, a conchis el.

Pe 3 aprilie, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO, la sediul Alianței are loc și o ședință a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea ministrului ucrainean de externe Andrii Sibiga.

Un metru cub de gaze va costa 22 de lei, un preț de cinci ori mai mare decât un an în urmă
Articolul anterior
200 de cadavre descompuse, găsite într-un subsol din Mariupol. Rudele pot îngropa morții doar dacă declară că ucrainenii sunt de vină
Articolul următor
Close menu