Cecenii acuză că sunt răpiţi şi forţaţi să lupte în războiul din Ucraina: Toţi ajung în prima linie

Cetăţenii republicii ruse Cecenia raportează că sunt răpiţi şi forţaţi să lupte alături de armata rusă în războiul din Ucraina, potrivit mai multor organizaţii pentru drepturile omului.

Cecenii acuză că sunt răpiţi şi forţaţi să lupte în războiul din Ucraina: Toţi ajung în prima linie

Sute de ceceni sunt „răpiţi în masă”, a raportat 1Adat, un grup pentru drepturile omului care pledează împotriva corupţiei în Cecenia şi a propagandei ruse, transmite Adevărul.ro. 

„Bărbaţilor răpiţi li se cere să semneze un document prin care se menţionează că sunt voluntari pentru a fi trimişi în Ucraina, altfel sunt ameninţaţi cu dosare penale”, a spus 1Adat într-un comunicat. „Toţi cei care merg în Ucraina în acest fel sunt folosiţi în prima linie”.

Vayfond, o altă organizaţie pentru drepturile omului, a declarat la începutul acestei luni că primeşte „zeci” de mesaje de la oameni din Cecenia, precum că sunt forţaţi să se pregătească să plece în Ucraina, în ciuda faptului că nu erau membri ai forţelor de ordine sau ai armatei.

Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, care a fost unul dintre cei mai agresivi susţinători ai preşedintelui rus Vladimir Putin în timpul războiului din Ucraina, a sugerat, de asemenea, că cetăţenii care se oferă voluntari pentru a lupta în Ucraina ar putea fi plătiţi cu 300.000 de ruble.

Recrutatrea fortaţă a cetăţenilor ceceni reprezintă cel mai recent indiciu care arată că trupele ruseşti suferă pierderi masive de luptători pe front. Potrivit statisticilor militare ale armatei ucrainene, Rusia a pierdut zeci de mii de soldaţi de la începerea invaziei.

Potrivit serviciilor secrete britanice, guvernul rus s-a bazat deja pe luptătorii ceceni în asaltul său asupra Mariupolului. După ce au întâmpinat o rezistenţă puternică din partea ucrainenilor, forţele ruse au suferit pierderi semnificative de personal şi au fost nevoite să suplimenteze armata cu luptători alternativi, a spus o evaluare a informaţiilor de la Ministerul Apărării al Regatului Unit la începutul acestei luni, realatează Yahoo News.

„Rezistenţa fermă a Ucrainei a întârziat capacitatea Rusiei de a obţine controlul deplin asupra oraşului”, a spus Ministerul Apărării din Regatul Unit. „În încercarea de a depăşi rezistenţa ucraineană, Rusia a folosit în mod semnificativ personalul auxiliar.”

Acele forţe de luptă includeau probabil voluntari individuali şi unităţi ale Gărzii Naţionale, potrivit datelor de informaţii din Marea Britanie. Kadîrov şi vărul său Adam Delimkhanov au avut un control strâns asupra desfăşurărilor.

„Desfăşurarea în luptă a personalului atât de disparat demonstrează problemele semnificative de resurse ale Rusiei în Ucraina şi contribuie probabil la un comandament dezunit care continuă să împiedice operaţiunile Rusiei”, a adăugat Ministerul Apărării.

Serviciile de informaţii ucrainene au acuzat şi Cecenia că a recrutat luptători pentru războiul din Ucraina, în primul rând pentru a ataca oraşele Mariupol şi Lugansk. Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării din Ucraina a distribuit o listă cu numele a 2.425 de luptători ceceni presupus implicaţi în lupte la începutul acestei luni.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Japonia va acorda Moldovei echipamente moderne medicale
Articolul anterior
Cantități record de petrol rusesc se îndreaptă spre China și India
Articolul următor