Doi bărbați, printre care un polițist din Chișinău, trimiși pe banca acuzaților pentru răpirea și hărțuirea sexuală a două minore

02/06/2022

News

Doi bărbați din Chișinău, printre care un angajat al poliției, sunt trimiși pe banca acuzaților pentru răpirea și hărțuirea sexuală a două minore. Cei doi ar fi servit minorele cu alcool într-un loc din capitală, după care le-ar fi dus la un iaz din Călărași, informează Procuratura Generală, scrie dosarmedia.md.

Cauza penală pentru răpire a două persoane (art.164 alin.(2) din Codul penal) și hărțuire sexuală (art.173 din Codul penal) a fost trimisă în instanța de judecată. Bărbații vizați, au vârsta de 29 ani și respectiv 30 ani, locuitori ai municipiului Chișinău, iar unul dintre ei este angajat al poliției din capitală, spune Procuratura.

„Aceștia sunt acuzați că în noaptea de 27 iunie 2020, aflându-se într-un local din municipiul Chișinău, au atras două minore la consumul de băuturi alcoolice, după care le-au răpit, deplasându-se cu automobilul condus de unul dintre ei, pe malul unul iaz din raionul Călărași, în scopul întreținerii unor raporturi sexuale cu acestea. Ajunși pe malul iazului, deoarece minorele au refuzat să întrețină raporturi sexuale cu ei, aceștia au manifestat un comportament fizic, verbal și nonverbal, care lezează demnitatea persoanei cu scopul de le determina pe aceasta la raporturi sexuale ori la alte acțiuni cu caracter sexual nedorit.

Acțiunile infracționale întreprinse de cei doi învinuiți le-au determinat pe părțile vătămate să părăsească locul în care au fost transportate de făptuitori, solicitând ajutorul poliției, care au venit la fața locului, unde au documentat cazul sesizat”, informează PG.

Tinerii nu și-au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate. Aceștia sunt cercetați în stare de libertate.

Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească prejudicii morale de 20.000 de lei

Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cu numele laic Nicolae Mihăescu, ierarh al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, structură bisericească subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost obligat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, să achite prejudicii morale în folosul a doi membri ai comunității LGBTQI+ pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, scrie stiripesurse.md.

Centrul de Informaţii GENDERDOC-M anunță că ierarhul va trebui să achite câte 10.000 de lei fiecărui reclamant după ce acum doi ani el a făcut declarații homofobe înainte de Marșul Pride din 2022. Mai exact, pe 12 iunie 2022, episcopul Marchel a publicat o înregistrare pe YouTube cu o adresare către creștini (n.r. – ulterior, adresarea a fost ștearsă).

În această adresare, Marchel a spus că „sodomiții vor să petreacă parada rușinii în municipiul nostru”, vorbind despre orașul Bălți. După un discurs homofob, Marchel a îndemnat bălțenii să vină la Catedrala din Bălți „pentru a petrece drumul crucii și ca să respingem, să ținem piept acestei invazii fără de rușine, care se vrea defilată prin centrul orașului nostru”.

El a numit membrii comunității LGBTQI+ „sodomiți”, „rătăciți”, „păcătoși” etc. Pe 3 noiembrie aceluiași an, a avut loc ședința Consiliului pentru asigurarea egalității, în care Centrul GDM a depus o plângere împotriva lui Marchel.

La ședință, episcopul a prelungit discursul de ură, iar administratoarea Centrului GDM, Angelica Frolov, a părăsit ședința în semn de protest. Ca urmare, doi membri ai comunității l-au acționat pe Marchel în judecată pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale.

În iunie 2024, instanța a hotărât ca Marchel să achite prejudiciul moral și să compenseze cheltuielile de judecată. În total, acesta va trebui să scoată din buzunar peste 20.500 de lei.

Cunoscut pentru părerile sale radicale despre străini, alte confesiuni religioase și femei, Marchel este și unul dintre cei mai influenți ierarhi din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Episcopul Marchel este un militant cunoscut împotriva Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. De asemenea, el insistă că nu vorbește limba română, ci „moldovenească”, perpetuând astfel teza sovietică conform căreia moldovenii și românii nu sunt același popor.

Numele episcopului este asociat cu o serie de campanii politice în Moldova, adesea legate de așa-numitele „valori ale familiei”.

O nouă tragedie pe terenul de fotbal. Un bărbat a fost strivit de o poartă pe un stadion din Telenești

Un bărbat a murit, după ce i-ar fi căzut în cap o poartă de fotbal. Tragedia a avut loc ieri-seara, în jurul orei 19:40, pe stadionul din localitatea Ciulucani, din raionul Telenești, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu, scrie pulsmedia.md.

Potrivit datelor preliminare, victima s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 38 de ani. Dânsul juca un meci de fotbal cu alți consăteni, când în cap i-a căzut poarta de fotbal de pe teren.

În urma traumatismelor grave, bărbatul a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar medicii din nefericire au putut doar să constate decesul.

Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Ministerul Educației vrea să interzică telefoanele mobile în şcoli

Ministerul Educației și Cercetării urmează să stabilească în septembrie anumite reguli privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Decizia a fost anunțată de ministrul Dan Perciun şi a fost luată după ce majoritatea respondenților unui chestionar au pledat în favoarea unei astfel de reglementări, scrie stiripesurse.md.

„Noi am avut o discuție de lucru, săptămâna trecută, cu mai mulți directori de școli și vom prezenta o statistică în sensul în care avem destul de multe școli care fac asta de sine stătător. Se fac în diferite moduri, sunt provocări cu care ne confruntăm avem, dar avem o practică națională. Mai ales că la nivel internațional devin tot mai răspândite astfel de reglementări”, a menționat ministrul Educației.

Dan Perciun a precizat că aproape 13.000 de persoane au răspuns la întrebările din chestionarul inițiat de Ministerul Educației, iar aproximativ 78 la sută dintre acestea consideră că trebuie reglementată utilizarea telefoanelor mobile în școli.

De asemenea, din cei care consideră că trebuie să existe reguli, 48 la sută susțin că elevilor trebuie să le fie permis să aibă telefoane în instituțiile de învățământ, dar acestea să fie păstrate în boxe sau cutii, iar 30 la sută consideră că ar trebui interzis sau limitat accesul acestora cu telefoane mobile.