Ultima zi de summit NATO la Madrid. Jens Stoltenberg: ”Protocolul de aderare la alianță a Suediei și Finlandei va fi semnat marți”

NATO își încheie summit-ul confruntându-se cu amenințarea lui Putin, cu provocarea strategică reprezentată de China, dar și cu sarcina de a transforma sprijinul retoric pentru Ucraina în acțiune.

Jens Stoltenberg: Rusia continuă să caute câștig politic și militar

Secretarul general al NATO spune că au fost luate decizii „de anvergură” în timpul întâlnirii liderilor NATO, acordul de a invita Finlanda și Suedia să se alăture alianței fiind una dintre ele.

Se așteaptă ca Suedia și Finlanda să semneze oficial marți protocolul de aderare la NATO, spune Stoltenberg. Președinții ambelor țări nordice vor lua parte la proces „dar realitatea” este că decizia a fost deja luată de liderii NATO miercuri la summit, spune el.

Stoltenberg a mai declarat că liderii NATO au decis să sprijine Ucraina „pentru a se asigura că Ucraina prevalează ca stat suveran independent în Europa”. El a descris războiul „brutal” al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei ca fiind „absolut inacceptabil”, cu ramificații asupra întregii lumi.

”Președintele Putin este cel care ar trebui să-și retragă forțele și să pună capăt imediat acestui război, oprind atacarea unei națiuni democratice suverane și provocând atât de multă suferință în Ucraina”, a spus Secretarul general NATO.

Impactul crizei alimentare induse de război în întreaga lume este „sever”, a mai spus el, multe țări depind de Ucraina pentru importurile de grâu.

Rusia continuă să caute câștiguri politice, militare și economice, a adăugat Stoltenberg.

NATO a continuat să sublinieze unitatea națiunilor sale membre împotriva Rusiei. Dar, pe măsură ce alianța își încheie joi reuniunea anuală la nivel înalt, în aceeași săptămână în care liderii din Grupul celor 7 națiuni industrializate au avut propria lor întâlnire în Germania, există o întrebare persistentă cu privire la modul în care ambele grupuri își pot menține publicul angajat în lupta pentru Ucraina.

Ultima zi de summit NATO la Madrid. Rusia, principalul adversar

Au existat promisiuni de sprijin făcute în cadrul ambelor seturi de întâlniri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmând că alianța va sprijini Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei ruse „atât timp cât este nevoie”, chiar dacă președintele Vladimir Putin a amenințat să ia contramăsuri împotriva primirii celor două țări nordice care se învecinează cu Rusia (Finlanda și Suedia) în alianță.

„Dacă acolo sunt desfășurate contingente militare și infrastructură”, a spus Putin în timpul unei vizite în Turkmenistan, potrivit The New York Times, „va trebui să răspundem în aceeași măsură și să creăm aceleași amenințări împotriva teritoriilor din care sunt create amenințări împotriva noastră. Este evident. Ce nu înțeleg ei?”

Volodimir Zelenski s-a adresat summit-urilor Grupului celor 7 și ale NATO, repetându-și apelurile pentru aprovizionare cu arme mai multe și mai rapide pentru a încerca să respingă avansul rusesc în estul Ucrainei.

În timp ce invazia rusă a făcut NATO mai puternică și i-a determinat pe membrii săi să-și sporească drastic propria apărare împotriva oricărui posibil atac rusesc, Ucraina trebuie să reziste în sezonul de vară și să spere că forțele ruse sunt prea epuizate pentru a face mai multe progrese deocamdată.

Acest lucru ar permite Occidentului să-și consolideze proviziile de arme pentru a pregăti mai bine Ucraina pentru lunile viitoare de război.

Rămâne chestiunea oboselii occidentale cu privire la război

Ann Linde, ministrul de externe al Suediei, a muncit din greu și cu succes la Madrid pentru a determina Turcia să renunțe la blocarea cererilor de aderare ale de aderare ale șării sale și ale Finlandei. Dar ea era îngrijorată de epuizarea populară din cauza războiului din Ucraina și a costului acestuia în ceea ce privește inflația internă, în special a prețurilor la energie și la alimente.

„Puteți vedea deja în mass-media că interesul scade și asta afectează și publicul, iar publicul îi afectează pe politicieni”, a spus ea. „Deci, este responsabilitatea noastră să menținem Ucraina și ceea ce face Rusia în fruntea agendei noastre. Am văzut asta de atâtea ori – ai o catastrofă, ai un război și pur și simplu continuă, dar interesul se pierde.”

Într-un discurs adresat liderilor NATO, Zelenski a declarat: „Acesta nu este un război al Rusiei doar împotriva Ucrainei, este un război pentru dreptul de a dicta condițiile în Europa. Pentru cum va fi viitoarea ordine mondială.

De aceea, este absolut necesar să sprijiniți Ucraina chiar acum cu arme, finanțe și sancțiuni politice împotriva Rusiei, care îi vor opri capacitatea de a plăti pentru război.”

China acuză NATO că „provoacă o confruntare”, după ce alianța a declarat Beijingul o provocare strategică

China a acuzat NATO că „atacă și calomniază țara în mod rău intenționat” și „provoacă o confruntare” după ce liderii alianței au anunțat o nouă viziune asertivă care, pentru prima dată, a declarat China drept o „provocare” strategică alături de principalul adversar al NATO, Rusia.

Într-o declarație publicată miercuri pe site-ul web al misiunii Chinei în Uniunea Europeană, un purtător de cuvânt anonim a mustrat „gândirea în stilul Războiului Rece și părtinirea ideologică” a alianței și a promis că va lua măsuri „ferme și puternice” ca răspuns la noua catalogare.

Născut în timpul Războiului Rece, NATO s-a concentrat în mod tradițional pe protejarea Americii de Nord și a Europei. Dar, în ultimii ani, alianța militară a semnalat îngrijorări tot mai mari și cu privire la China, invocând ambițiile sale militare în creștere și dezvoltarea rapidă a capacităților cibernetice ofensive.

Aceste opinii s-au întărit în acest an după ce liderul Chinei, Xi Jinping, a declarat la începutul lunii februarie că prietenia țării sale cu Rusia „nu are limite”, chiar dacă guvernele de la Washington și cele europene avertizează că Moscova părea să se pregătească să atace Ucraina.

De atunci, liderii chinezi au refuzat să condamne Rusia pentru invazie, în schimb dând vina pe Washington și NATO pentru că au instigat Moscova cu extinderea alianței militare în Europa Centrală și de Est.

„Parteneriatul strategic din ce în ce mai aprofundat dintre Republica Populară Chineză și Federația Rusă și încercările lor de a submina ordinea internațională bazată pe reguli sunt contrare valorilor și intereselor noastre”, au declarat liderii NATO într-o nouă declarație emisă în timpul summit-ului lor din Madrid.

Cu câteva zile înainte de declarația NATO, țările din Grupul celor 7 au declarat că intenționează să strângă 600 de miliarde de dolari pentru a extinde investițiile globale în infrastructură în țările în curs de dezvoltare, un plan menit să contracareze Inițiativa Belt and Road de 1 trilion de dolari lansată de Beijing în 2013.

Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape

Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.

Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportul  ofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți.    Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.   Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani. 

Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul

În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.

În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”„Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.

Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.

În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.

Politicienii trăiesc cu 7 ani mai mult decât restul populației, arată un nou studiu
Articolul anterior
Cele mai îndrăznețe imagini cu Olena Zelenska. 44 de ani, dar nici nu se observă
Articolul următor