De la 10 miliarde de dolari la zero. Cum s-a prăbuşit 3AC, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii cu profil crypto din lume

Recent, în martie, Three Arrows Capital a gestionat active de aproximativ 10 miliarde de dolari, ceea ce îl face unul dintre cele mai importante fonduri de criptomonede din lume, conform CNBC, citat de businessmagazin.ro.

Acum, firma, cunoscută şi sub numele de 3AC, se îndreaptă spre faliment, după ce prăbuşirea preţurilor criptomonedelor şi o strategie de tranzacţionare deosebit de riscantă au contribuit la pierderea activelor şi la imposibilitatea de a mai plăti creditorii.

Acest lanţ al durerii s-ar putea să fie abia la început. 3AC a avut o listă lungă de contrapartide, adică de companii care şi-au investit banii în capacitatea firmei de a rămâne cel puţin pe linia de plutire. În condiţiile în care piaţa criptomonedelor a scăzut cu peste 1 trilion de dolari din aprilie, în special din cauza scăderii bitcoin şi ethereum, investitorii care au pariat pe firme precum 3AC suferă consecinţele.

Platforma de exchange Blockchain se pare că se confruntă cu o lovitură de 270 de milioane de dolari din cauza împrumuturilor către 3AC. Între timp, brokerul de active digitale Voyager Digital a solicitat protecţia Capitolului 11 al Legii falimentului, după ce 3AC nu a putut rambursa cele aproximativ 670 de milioane de dolari pe care le-a împrumutat de la companie. Genesis şi

BlockFi, platforma BitMEX şi exchange-ul FTX sunt, de asemenea, afectate de pierderi.

Strategia celor de la Three Arrows presupunea împrumutarea de bani din întreaga industrie, iar apoi se întorcea şi investea acel capital în alte proiecte cripto, adesea incipiente. Firma exista de un deceniu, ceea ce a ajutat să le ofere fondatorilor Zhu Su şi Kyle Davies o anumită credibilitate într-o industrie populată de începători. Zhu a fost, de asemenea, co-prezentator al unui podcast popular despre cripto.

“3AC ar fi trebuit să fie adultul din camera”, a declarat Nik Bhatia, profesor de finanţe şi economie de afaceri la University of Southern California.

Documentele judiciare analizate de CNBC arată că avocaţii care reprezintă creditorii 3AC susţin că Zhu şi Davies nu au început încă să coopereze cu ei “în mod semnificativ”. De asemenea, documentele susţin că procesul de lichidare nu a început, ceea ce înseamnă că nu există bani pentru a plăti creditorii companiei.

Căderea Three Arrows Capital vine după prăbuşirea proiectului Terra (UST), în luna mai, care a fost unul dintre cele mai populare proiecte de stablecoin ce urmărea paritatea cu dolarul american. 

Stabilitatea UST se baza pe un algoritm, cu foarte puţini bani lichizi care să susţină aranjamentul, în ciuda promisiunii că îşi va păstra valoarea indiferent de volatilitatea de pe piaţa criptomonedelor în general. Investitorii au fost stimulaţi pe o platformă de creditare însoţitoare numită Anchor, cu un randament anual de 20% pentru cei care deţin UST, o rată despre care mulţi analişti au spus că este nesustenabilă.

“Corecţia activelor de risc, coroborată cu o lichiditate mai mică, a expus proiectele care promiteau APR-uri ridicate şi nesustenabile, ceea ce a dus la prăbuşirea lor, cum ar fi UST”, a declarat Alkesh Shah, strateg global în domeniul cripto şi active digitale la Bank of America.

Vânzările de panică asociate cu căderea UST şi a tokenului său soră Luna, au costat investitorii 60 de miliarde de dolari.

3AC a declarat pentru Wall Street Journal că a investit 200 de milioane de dolari în Luna. Alte rapoarte din industrie au declarat că expunerea fondului a fost de aproximativ 560 de milioane de dolari. Oricare ar fi pierderea, această investiţie a devenit practic fără valoare atunci când proiectul stablecoin a eşuat.

Implozia UST a zdruncinat încrederea în acest sector şi a accelerat declinul criptomonedelor, care era deja în curs de desfăşurare.

Creditorii 3AC au cerut înapoi o parte din numerar, dar banii nu erau acolo. Multe dintre contrapartidele firmei au fost, la rândul lor, în imposibilitatea de a satisface cererile investitorilor lor, inclusiv ale deţinătorilor de retail cărora li se promisese un randament anual de 20%.

“Nu numai că nu acopereau nimic, dar au şi evaporat miliarde de dolari din fondurile creditorilor”, a spus Bhatia.

Peter Smith, directorul general al Blockchain, a declarat săptămâna trecută, într-o scrisoare adresată acţionarilor, vizualizată de CoinDesk, că bursa companiei sale “rămâne lichidă, solvabilă, iar clienţii noştri nu vor fi afectaţi”. Dar investitorii au mai avut parte de acest tip de sentiment înainte. Voyager a spus acelaşi lucru cu câteva zile înainte de a se declara în faliment.

Bhatia a spus că “acestă cascadă” poate să lovească orice jucător de pe piaţă cu o expunere semnificativă şi poate duce la o deteriorare a activelor şi la o criză de lichidităţi. Piaţa cripto vine cu atât de puţine protecţii pentru consumatori încât investitorii nu au nici-o idee dacă vor ajunge să deţină ceva.

Clienţii de la Voyager Digital au primit recent un e-mail în care li se indica faptul că va trece ceva timp până când vor putea accesa criptomonedele deţinute în conturile lor. Directorul general Stephen Ehrlich a declarat pe Twitter că, după ce compania va trece prin procedura de faliment, clienţii care au criptomonede în cont vor primi un fel de “pachet” de lucruri.

Aceasta ar putea include o combinaţie între criptomonedele pe care le deţineau, acţiuni la noul Voyager reorganizat, token-uri Voyager şi orice venituri pe care le pot obţine de la 3AC. Investitorii Voyager au declarat pentru CNBC că nu văd prea multe motive de optimism.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării. 

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus. 

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori. 

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf. 

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern. 

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.

Tragedie în Capitală: Un bebeluș s-a înecat în cadă
Articolul anterior
Războiul din Ucraina, ziua 140. Vladimir Zelenski: ,,Rusia nu are curajul să recunoască înfrângerea”
Articolul următor