Creștere fără precedent ale exporturilor pentru Republica Moldova în primele 5 luni ale anului. Care sunt principalele motive

18/07/2022

News

În ciuda nenumăratelor crize cu care se confruntă, în prima jumătate de an, Republica Moldova a obținut valori record al operațiunilor de export. Astfel, potrivit datelor prezentate de biroul de statistică, valoarea comerțului exterior aproape că s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, România și Uniunea Europeană rămân în continuare partenerii comerciali de bază ai Chișinăului.

Exporturile de mărfuri ale R. Moldova în UE în 11 luni ale anului 2021, în creștere cu 14,9% față de 2020. Țările în care R. Moldova exportă cel mai mult – Ziarul de Gardă

Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, principalele motive ale acestei creșteri o reprezintă roada foarte bună de anul trecut, dar și faptul că agenții economici din Stânga Nistrului sunt obligați să-și exporte mărfurile prin vămile moldovenești, după ce Ucraina a blocat hotarul pe partea sa.

Potrivit datelor oficiale, în ianuarie-mai 2022 exporturile de mărfuri au însumat 1875,2 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 1), valoare mai mare de 1,7 ori, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2021.

Exporturile de mărfuri autohtoneîn ianuarie-mai 2022 au constituit 1444,8 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere de 1,8 ori față de perioada similară din anul 2021, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 56,8%.

Totodată, Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-mai 2022, au totalizat 1208,1 milioane dolari SUA(de 1,7 ori mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 64,4% în total exporturi, în descreștere cu 0,9 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2021.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI,în ianuarie-mai 2022,au avut o valoare de 284,5 milioane dolari SUA(de 1,6 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 15,2% în total exporturi, în descreștere cu 0,5 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2021.

În ianuarie-mai 2022principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 92,2% din total exporturi au fost: România (30,4% din total exporturi), Italia (9,4%), Turcia (9,2%), Ucraina (8,4%), Germania (5,7%), Federația Rusă (4,9%), Bulgaria (4,6%), Elveția și Polonia (câte 2,8%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) și Cehia (câte 2,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,7%), Belarus (1,3%), Ungaria (1,2%), Franța (1,1%), Grecia (1,0%), Statele Unite ale Americii (0,9%), Liban și Portugalia (câte 0,8%), Spania (0,7%).

Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-mai 2022, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, relevă majorarea livrărilor de mărfuri în România (de 1,9 ori), Ucraina (de 5,0 ori), Italia (de 2,3 ori), Turcia (de 1,7 ori), Bulgaria (de 6,0 ori), Elveția (de 3,7 ori), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (de 2,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (de 1,6 ori), Iran (de 617,7 ori), Polonia (+22,5%), Statele Unite ale Americii (de 1,9 ori), Cipru (de 3,2 ori), Cehia (+19,1%), Grecia (+52,1%), Ungaria (+37,8%), Franța (+38,0%), Liban (+55,3%), Egipt (de 2,7 ori), Serbia (de 1,8 ori), Iordania (de 10,3 ori), Canada (+54,6%), Arabia Saudită (de 2,5 ori), Mexic (de 66,7 ori), Irak (+55,8%), Tunisia (de 6,9 ori), Coreea de Sud (de 3,8 ori), Albania (de 5,9 ori), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 72,0%.

În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Federația Rusă (-11,9%), Germania (-6,9%), Spania (-20,0%), Georgia (-35,0%), China (-43,1%), Belarus (-7,7%), Libia (-97,7%), Portugalia (-11,0%), Slovacia (-16,4%), Belgia (-8,4%), Kazahstan (-14,3%), Finlanda (-92,9%), atenuând astfel, majorarea pe total exporturi cu 3,4%.

În structura exporturilor,din ianuarie-mai 2022(Figura 6 și Anexa 6), ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: cereale și preparate pe bază de cereale (16,3%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%); semințe și fructe oleaginoase (11,8%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%); legume și fructe (8,2%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (6,5%); îmbrăcăminte și accesorii (6,4%); mobilă și părțile ei (3,4%); băuturi alcoolice și nealcoolice (3,2%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,1%), vehicule rutiere (2,1%).

Analistul economic, Veaceslav Ioniță crede că creșterea fără precedent a exporturilor se explică prin trei factori de bază:

„1) Creșterea exporturilor producției agricole, care în anul 2021 a înregistrat o creștere fără precedent în istoria țării. Această creștere se vede ușor din grafic începând cu luna octombrie 2021.

2) Producția agricolă din stânga Nistrului, care este exportată ca producție a Republicii Moldova. Acest fenomen a luat amploare în ultimii ani, inclusiv datorită politicii de securizare a hotarelor sale promovate de Ucraina.

3) Re-exportul producției din Ucraina. Odată cu începutul războiului din Ucraina o parte considerabilă de marfă a început să fie exportată, prin Moldova. Însă anumite cantități neînsemnate nu doar tranzitează Moldova, dar sunt importate, apoi reexportate.”

Ioniță crede însă că cel mai important rol în aceste creșteri le are „marfa din Stânga Nistrului și producția agricolă din dreapta Nistrului, care a creat acest fenomen fără precedent în istoria comerțului nostru internațional”.

sursa: www.replicamedia.md

O menajeră a devenit milionară. Femeia la care lucra i-a lăsat averea sa

O menajeră din Thailanda a moștenit mai bine de 2,5 milioane de euro, după ce femeia de afaceri pentru care lucra i-a lăsat întreaga sa avere.

O menajeră a devenit milionară: Femeia la care lucra i-a lăsat averea sa Foto: Shutterstock

Nutwalai Phupongta, în vârstă de 49 de ani, a lucrat 17 ani pentru o femeie de afaceri franceză, și, după moartea acesteia, a moștenit o avere de 2,5 milioane de euro, transmite știrileprotv.ro.

Femeia de afaceri a fost găsită moartă pe marginea piscinei vilei în care locuia, alături de o armă, din care lipsea un cartuș, un pahar de vodcă și un pachet de țigări.

Cel care a făcut descoperirea șocantă a fost un angajat care a sunat imediat la poliție. Nimic nu indică o eventuală crimă. Camerele de supraveghere fusese acoperite de Catherine, a constatat ancheta.

Cu puțin timp înainte de moartea ei, pe 26 aprilie, și-a făcut testamentul și a informat mai multe persoane apropiate că îi va lăsa toată averea menajerei sale, Nutwalai Phupongta. Cunoscută ca „mătușica Tim”, ea a moștenit acum imobile, bani, mașini, bijuterii și terenuri în valoare de 100 de milioane de baht, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de euro.

Catherine deținea cinci vile de lux pe insula de vacanță Phuket și locuia singură în Thailanda, de la divorțul ei, produs în urmă cu patru ani. Potrivit presei de la Bangkok, Catherine suferea de o boală incurabilă.

Tradiții și obiceiuri de Paște!

Paștele este una din sărbătorile care se sărbătorește peste tot în lume. Mai demult, tradițiile și obiceiurile de Paște erau ținute cu sfințenie. Astăzi, acestea se găsesc mai mult la sate, unde oamenii nu au uitat adevărata semnificație a acestei sărbători. Ce tradiții de Paște nu au fost uitate la români?

Vopsitul ouălor

O tradiție de Paște, care din fericire nu s-a pierdut încă este vopsitul ouălor. Ouăle se vopsesc în roșu cel mai adesea, culoare ce simbolizează sângele Mântuitorului. Unii oameni talentați care au păstrat tradițiile și obiceiurile de Paște le încondeiază și desenează diferite ornamente. Ouăle încondeiate se decorează cu diferite simboluri geometrice sau religioase care pot semnifica viața, moartea sau eternitatea. În Moldova, oamenii pun într-un vas cu apă un ou roșu și îl lasă peste noapte. A doua zi se spală cu acea apă pentru a fi la fel de frumoși, sănătoși și îmbujorați ca și acel ou.

Ciocnitul ouălor

Această tradiție de Paște are câteva reguli. Cea mai în vârstă persoană de sex masculin de la masă ciocnește capul oului cu ceilalți în timp ce spune “Hristos a Inviat”, iar ceilalți răspund “Adevărat a înviat”. Ca și tradiție și obicei de Paște, ciocnitul ouălor diferă în fiecare regiune a țării. În prima zi de Paște se ciocnesc doar vârful ouălor, în a doua zi vârful cu partea opusă, iar în zilele următoare doar părțile opuse. În tradiția creștină, oul simbolizează viața eternă, renașterea, norocul.

Cozonacul și pasca

Pregătirea cozonacului este un alt obicei și tradiție de Paște. Cozonacul se gătește și de Crăciun și reprezintă unitatea din familie. Creștinii asociază pasca cu grija lui Dumnezeu față de oameni. Pasca este adusă obligatoriu la sfințit în biserică și mulți consideră că astfel vor fi protejați de rău. Cozonacul și pasca sunt stropite cu vin la biserică și simbolizează viața și renașterea. În general, această tradiție și obicei de Paște este asociat cu jertfa Mântuitorului.

Iepurașul de Paște

În trecut iepurele era considerat simbol păgân, dar prin creștinizare a devenit simbol și chiar tradiție de Paște. Pe masa de Paște se găsesc adesea iepurași de ciocolată, împreună cu ouă de ciocolată sau marțipan. Copiii sunt cei mai încântați de această tradiție și obicei de Paște.

Mielul

Mielul este un simbol al Mântuitorului și reprezintă sacrificiul, dragostea sinceră. Friptura de miel a devenit o tradiție și un obicei de Paște, încărcată de simboluri. Totuși, unii creștini blamează pe cei care consumă carne de miel în această perioadă, considerând drept o lipsă de respect față de Dumnezeu.

sursa

Sfânta lumină a fost distribuită preoților și enoriașilor în scuarul Mitropoliei Chișinăului

Focul Haric a ajuns la Chișinău. Acesta a fost adus în Republica Moldova atât de reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove cât și de cei ai Mitropoliei Basarabiei. Sfânta lumină va fi distribuită preoților și tuturor creștinilor, astfel încât să ajungă în toate lăcașele sfinte din țară.

În acest an, focul Haric este distribuit creștinilor și preoților care s-au adunat în fața Catedralei Metropolitane „Nașterea Domnului”, dar și la Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”.

Delegația Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove a fost condusă de Preasfințitul Filaret, episcop de Căpriana, care a fost însoțit de doi clerici de la Academia de Teologie.

sursa: www.radiomoldova.md