Bărbații cu cetățenie românească din Republica Moldova, vor fi obligați să lupte peste Prut în caz de război

22/07/2022

News

Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a lansat spre dezbateri un proiect de modificare a Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modificările îi vizează inclusiv pe bărbații moldoveni cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani, care dețin cetățenia română, fie că au sau nu domiciliul în România. Potrivit noilor prevederi, aceștia vor avea 15 zile ca să se prezinte în țară, în caz de război, scrie disinfo.md.

Printre modificările la Legea privind pregătirea populației pentru apărare, propuse la începutul lunii iulie de Ministerul Apărării Naționale din România, se numără câteva alineate care îi vizează și pe bărbații cu dublă cetățenie.

Modificările aduse la articolul 8 din Lege prevăd că basarabenii cu dublă cetățenie, care au adresa din România în buletin, vor primi ordin de mobilizare la adresa indicată. Chiar dacă nu se află în țară, ei vor trebui să revină în termen de până la 15 zile.

„Cetățenii încorporabili, adică bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a executa serviciul militar, însă care nu au făcut-o după abrogarea serviciului militar obligatoriu, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

La instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare”. sursa: Ministerul Apărării al României

Totodată, românii cu domiciliu în afara României sunt vizați într-o altă prevedere.

„Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”. sursa: Ministerul Apărării al României

Cum statul român face deosebirea între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar

Purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, a explicat pentru Europa Libera România cum se face deosebirea între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar. Dacă, de exemplu, un bucureștean a emigrat definitiv în altă țară, el a rămas în evidența centrului militar din sectorul în care a locuit ultima dată. Astfel, în situația unei mobilizări, aceștia vor lua legătura cu centrele militare și vor informa când se pot întoarce în țară, iar militarii de acolo îi vor informa dacă va fi nevoie.

„În Constituție nu se face deosebire, atunci când se vorbește despre obligația sau dreptul de a-ți apăra țara, în funcție de locul de domiciliu”, a explicat purtătorul de cuvânt al MApN, motivul pentru care au fost introduse prevederile care se referă la românii din străinătate.

Expert militar român: „Proiectul de modificare a legii nu este perfect”

Pe de altă parte, expertul român în securitate Claudiu Degeratu a declarat că situația domiciliară abia urmează să fie clarificată de către centrele militare. „Va fi emis ordin de prezentare la ultimul domiciliu cunoscut în România și acolo vor constata situația – persoana este la domiciliu, este plecată temporar sau are domiciliul în alt stat. După ce se anunță în Monitorul Oficial mobilizarea, în mod normal, persoana are 15 zile pentru a lua legătura cu centrul militar, indiferent unde este, în România, în Republica Moldova sau oriunde pe glob”, punctează expertul.

Claudiu Degeratu consideră că proiectul de modificare a Legii privind pregătirea populației pentru apărare va suferi modificări. „Proiectul nu este perfect. Vor mai apărea ordine de ministru pentru a asigura luarea în evidență pentru toți bărbații care ar trebui mobilizați și care au cetățenie română. Adică sistemul de evidență militară va trebui îmbunătățit pentru noile situații.

Legal, vor fi toți mobilizați dacă este nevoie. Cea mai mare problemă rămâne faptul că omul înainte să plece la muncă în străinătate sau care trăiește în Republica Moldova ar trebui să treacă pe la centrul militar din România și să anunțe la ce adresă stă în afara țării, pentru actualizarea bazei de date. Însă oamenii evită să anunțe că pleacă, evită să anunțe ambasada din altă țară unde stă etc”, a conchis Claudiu Degeratu.

General român în rezervă: „Moldovenii cu cetățenie română și cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în Moldova, se vor lua în evidența centrelor militare românești”

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, atrage atenția și asupra modificării articolului 8 din Legea românească privind pregătirea populației pentru apărare, care prevede că „cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în armatele altor state, în afara statelor membre NATO sau UE, se iau în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin”.

„Ar rezulta că moldovenii cu cetățenie română și cu domiciliul în România ar avea o asemenea obligație”, punctează expertul.

Potrivit lui Virgil Bălăceanu, modificările propuse la articolul 8, la care se introduce alineatul 1, prevăd că persoanele care au dobândit prin adopție sau prin acordare la cerere, ori au redobândit cetățenia română îndeplinesc serviciul militar în condițiile prezentei legi.

„Alineatul nu explicitează. Ce-am putea să înțelegem? Tot în baza prevederilor legii, serviciul militar se execută în activitate și în rezervă. Referirea nu cred că este către „în activitate”, pentru că, pentru a candida la corpul activilor, indiferent de forma de pregătire, trebuie să ai domiciliul în România. Trimiterea este direcționată către „serviciul militar în rezervă”, care ar însemna că, dacă ești cetățean român și ai domiciliul stabilit în România, ești în evidența centrului militar din județul unde ai domiciliul. Astfel, având și un stagiu militar satisfăcut, ești în două poziții: fie în rezerva operațională, în planurile de completare/mobilizare ale unităților, fie în rezerva generală, care cuprinde toți cetățenii români care au executat serviciul militar obligatoriu”, a conchis generalul în rezervă.

Sancțiuni pentru cei care nu se prezintă la centrele militare din România

Potrivit legii, „neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Totodată, legea prevede amenzi cu privire la refuzul de a primi ordinul de chemare ori prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. Amenzile se încadrează de la 1 la 200 de puncte, în funcție de situație și de gravitatea faptelor, valoarea unui punct fiind de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie (2.550 lei, din 1 ianuarie 2022 – circa 455 euro).

„Mobilizarea cetățenilor în caz de război este o practică normală”

Dumitru Mînzărari, expert asociat al Direcției de Cercetare pentru Europa de Est și Euroasia a Institutului German de Afaceri Internaționale și Securitate, consideră că modificările din legea românească nu ar trebui să îi sperie pe moldoveni: „Cetățenia unei țări impune obligațiuni față de cetățeni, în special privind apărarea națională. Este normal ca în stare de război cetățenii să fie mobilizați. E o practică mondială, de fapt. E și parte a jurământului, când se oferă cetățenia”.

***

Potrivit celor mai recente informații disponibile, în ultimii 11 ani, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia României. Numărul celor care au obținut cetățenie română în ultimii 11 ani reprezintă circa 40% din numărul populației Republicii Moldova.

sursa: www.disinfo.md

Târg de cariere, la Chișinău. Mii de locuri de muncă puse la dispoziție

ANOFM organizează joi, 19 septembrie 2024, Târgul Locurilor de Muncă, între orele 10:00-14:00, la Palatul Republicii (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari,16), scrie tvrmoldova.md.

La Târg sunt invitate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv refugiații din Ucraina, unde 60 angajatori vor oferi peste 3000 locuri de muncă libere. Cu studii sau fără, cu experiență sau fără, fiecare va găsi oferta potrivită, precizează un comunicat al ANOFM.

În cadrul evenimentului angajatorii, care activează în diferite ramuri ale economiei: servicii, comerț, transport și depozitare, industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, administrare publică și asigurări sociale obligatorii, construcții vor prezenta ofertele de muncă libere.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor negocia direct cu angajatorii privind locurile de muncă libere și condițiile de ocupare a lor, vor prezenta angajatorilor CV-ul şi vor stabili interviuri de angajare.

Direcția generală ocuparea forței de muncă municipiul Chişinău va pune la dispoziție celor prezenți la Târg, informația a peste 6000 oferte de muncă libere înregistrate în baza de date și va acorda servicii de intermediere.

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87% în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Grădina Zoologică din Chișinău își reia programul obișnuit pentru vizitatori

Grădina Zoologică din Chișinău anunță revenirea la programul său normal de funcționare începînd din această săptămînă, conform declarației administratorului Roman Crețu, anunță Noi.md.

Astfel, luni va fi zi sanitară, iar vizitatorii nu vor avea acces în această zi pe teritoriu.

„Totodată, odată cu scurtarea zilei, vom reduce treptat timpul de vizitare a Grădinii Zoologice. Dacă ziua se va scurta mai rapid decît ne așteptăm, programul de vizitare va fi ajustat în consecință,” a precizat Roman Crețu. Începînd cu data de 1 noiembrie, programul de vizitare a Grădinii Zoologice va fi limitat pînă la ora 17:00. Reprezentanții Grădinii Zoologice își așteaptă vizitatorii să se bucure de timpul petrecut în acest loc.