
Kevin Mur, cântărește 254,7 kg și a ajuns la aceste kilograme din cauza unui regim alimentar dezastruos. Vezi mai jos cum arată și ce mănâncă zi de zi.
Kevin Mur, cântărește 254,7 kg și a ajuns la aceste kilograme din cauza unui regim alimentar dezastruos. Vezi mai jos cum arată și ce mănâncă zi de zi.
Sâmbătă, pe 3 mai, te invităm să transformi o dimineață obișnuită într-un gest extraordinar: o sesiune de pilates cu Adela Gavrilenco, co-fondatoarea rețelei BONNE Forme și Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova, care îți va aduce echilibru și va oferi speranță acolo unde e cea mai mare nevoie, pentru că atunci când ne mișcăm cu inimă, schimbăm vieți. Atelierul de pilates promite să fie o experiență memorabilă, plină de energie pozitivă, zâmbete și generozitate.
Acest atelier este despre sănătatea feminină, despre Pilates ca instrument de recuperare postnatală, de alinare a durerilor de spate și de restabilire a echilibrului dintre corp și minte. Alături de Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova și clientă fidelă a studioului Pilates Bonne Forme, vei afla cum Pilatesul poate contribui la un stil de viață activ și echilibrat.
În cadrul atelierului, Adela Gavrilenco te va ghida în exerciții ce vizează:
Ce te așteaptă la atelier?
Dress code: ținută sport
Ora: 10:00
Durata: 3 ore
Adresa: Chișinău, str. Liviu Deleanu, 14C, Pilates Studio BONNE Forme, Buiucani
Preț de participare: 1500 lei
Toate fondurile colectate în cadrul atelierului sunt donate către susținerea familiilor cu posibilități reduse din programele CCF Moldova.
Locuri limitate!
Rezervă-ți locul ACUM, cu o donație de 1500 lei, accesând linkul: www.ccfmoldova.org/donatie menționând „Atelier”.
Pentru alte detalii și informații, sună la numărul de telefon: 079 986 142 sau trimite un e-mail la sorina.buclis@ccfmoldova.org.
În perioada 13 – 21 aprilie 2025, Chișinăul a găzduit Campionatul European de Haltere pentru seniori, un eveniment de amploare care a reunit 333 de sportivi din 40 de țăscrie.
Lotul național din Republica Moldova a încheiat competiția cu un palmares impresionant de 13 medalii, 4 de aur, 4 de argint și 5 de bronz.
Printre performerii lotului național se numără:
Aceste rezultate deosebite sunt rodul unei pregătiri riguroase, desfășurate sub coordonarea Antrenorului Emerit al Republicii Moldova, Sergiu Crețu, și susținute de echipa tehnică a Federației Naționale de Haltere, condusă de președintele Antonio Conflitti.
Pentru desfășurarea campionatului Ministerul Educației și Cercetării a alocat suma de 6.5 milioane de lei.
Totodată, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă cu privire la scutirea de taxe vamale a utilajului și inventarului sportiv care a fost folosit la Campionatul European de haltere, iar ulterior, halterele, podețele de antrenament și competiții vor fi distribuite gratuit în școlile sportive unde se practică proba halterele.
În perioada următoare țara noastră va fi gazda a două competiții de anvergură:
Aproape 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu respectă standardele de calitate a apei. Cele mai multe sunt poluate cu nitraţi şi bacterii periculoase. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău face doar verificări parțiale și recomandă oamenilor să fie responsabili şi să dezinfecteze fântânile din gospodării, scrie tvrmoldova.md.
ALEXANDRU NALBA, specialist Centru de Sănătate Publică, ANSP: Am scos două căldări de apă, le-am vărsat. Acum, urmează conform cerinţelor operaţionale de prelevare a probelor de apă din fântână, urmează flambarea căldării, iar apoi scoatem o căldare cu apă şi prelevăm proba la indicatorii microbiologici în sticlă sterilă, după aia prelevăm probă la indicatori sanitaro-chimici.
Potrivit specialiştilor de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică, printre raioanele cu cele mai grave probleme la calitatea apei sunt raioanele Rezina, Râşcani, Călăraşi, Căuşeni.
LILIANA CARP, medic specialist, ANSP: Cauzele care conduc la această situaţie sunt în primul rând insalubritatea localităţilor. Lipsa sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în localităţile rurale care duce la infiltrarea apelor uzate în pânza freatică şi afectarea calităţii apei din fântânile publice. Acestea sunt de multe ori localizate fără coordonarea cu CSP şi sunt amplasate în apropierea grajdurilor, gunoiştilor, depozitelor.
De prin anii 80 e făcută fântâna şi o folosim de atunci. Apa e bună, o bem, o folosim pentru udat. -Mai faceţi dezinfecţie din când în când? – Facem în tot anul. Facem dezinfecţie cu clor, curăţă şi o las să pompeze mai mult, să ud şi apoi o folosesc.Cei mai mulţi localnici din Tohatin evită să folosească apa din fântâni. Apa pentru consum o iau de la rețea sau din magazine.Folosim apa din fântâni mai rar pentru că după cum cunoaştem, în Republica Moldova, calitatea apelor din fântâni nu este prea bună. Iată de ce o folosim doar pentru animale, dăm la păsări, la animale. Noi, din păcate o procurăm.
Apă consumăm din conductă. Pentru tot, pentru tot, din conductă. -Din fântâni luaţi apă? – Nu nu, fântână nu avem, nu ne folosim.Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică recomandă cetăţenilor să evite utilizarea fântânilor publice şi să se informeze asupra calităţii apei înainte de a o consuma. Totuşi, cei care dispun de fântâni în gospodărie, sunt îndemnaţi să le dezinfecteze o dată pe an.
MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVA: Pentru dezinfectarea fântânilor se folosesc substanțe pe bază de clor. Fântâna se acoperă cu un capac timp de șase ore. Apa poate fi folosită abia după dispariția totală a mirosului de clor și după verificarea calitatii intr-un laborator.Consumul apei contaminate ar putea duce la apariţia mai multor boli, hepatita, afectiuni gastrointestinale sau boli articulare. Potrivit ANSP, în Republica Moldova sunt aproape 45 de mii de fântâni iar peste 30 de mii sunt periculoase.