Un atac cu dronă a vizat sâmbătă Statul Major al flotei ruse la Marea Neagră, în Sevastopol, fără să facă răniţi, a declarat guvernatorul acestui oraş din Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia, Mihail Razvojaiev, transmite AFP.
„Drona a fost doborâtă chiar deasupra Statului Major al flotei, a căzut pe acoperiş şi a luat foc”, a scris Razvojaiev pe contul său de Telegram. Incidentul „nu a provocat pagube majore”, nici răniţi, a adăugat el, atribuind atacul forţelor ucrainene, transmite agerpres.ro.
Acesta este cel de-al doilea atac cu dronă împotriva Statului Major al flotei ruse la Marea Neagră, la Sevastopol, în mai puţin de o lună.
La 31 iulie, o dronă a lovit curtea Statului Major al flotei, făcând cinci răniţi printre angajaţi şi ducând la anularea tuturor festivităţilor prevăzute să aibă loc cu prilejul Zilei Flotei ruse.
Acuzată de Rusia de acel atac, Ucraina a dezminţit că ar fi fost implicată, calificând acuzaţiile drept „o provocare”.
Noul incident are loc în contextul în care explozii şi atacuri vizând infrastructuri militare ruse se înmulţesc în Crimeea.
Joi seară, forţele ruse au doborât o dronă în apropierea unui aerodrom militar din Sevastopol.
Marţi, explozii au avut loc la o bază militară şi la un depozit de muniţii din Crimeea, Rusia calificând incidentul drept un act de sabotaj.
La începutul lunii august, explozia muniţiilor destinate aviaţiei militare în apropiere de aerodromul militar din Saki, în Crimeea, a făcut un mort şi mai mulţi răniţi.
Totodată, sistemul de apărare antiaeriană a fost activat sâmbătă la Evpatoria, în vestul Crimeii, potrivit guvernatorului peninsulei, Serghei Aksionov. Incidentul „nu a provocat pagube, nici răniţi”, a dat el asigurări pe Telegram.
În primele zile ale războiului său împotriva Ucrainei, Rusia a cucerit o parte din sudul ucrainean, îndeosebi regiunea Herson, situată nu departe de Crimeea anexată în 2014.
În ultimele săptămâni, forţele ucrainene au trecut la ofensivă în sud, pentru a recuceri teritoriile pierdute, şi au înregistrat unele succese.
Pe de altă parte, agenţia EFE relatează că autorităţile ucrainene au informat sâmbătă că în timpul zilei de vineri şapte civili şi-au pierdut viaţa în regiunea Doneţk (est) în urma atacurilor ruse, iar 13 civili au fost răniţi.
„Rusia continuă să ucidă civili”, a scris pe Telegram şeful administraţiei militare a provinciei, Pavlo Kirilenko.
„La 19 august, ruşii au ucis şapte civili rezidenţi în regiunea Doneţk: patru în Bahmut, unul în Druzba, unul în Kostiantinivka şi unul în Pivnicine. Alte 13 persoane au fost rănite”, a menţionat el.
Potrivit datelor citate de ziarul Ukrainska Pravda, cu aceste decese numărul victimelor în rândul civililor din Doneţk de la începutul invaziei ruse, în februarie, se ridică la 751 de morţi şi 1.941 de răniţi.
În ultimele luni, ofensiva rusă s-a concentrat în sudul şi în estul Ucrainei, unde înainte de război forţele proruse controlau deja părţi din regiunile Doneţk şi Lugansk, pe care în prezent le controlează aproape în totalitate, notează EFE.
Patriarhia Rusă, sare în apărarea lui Marchel, reflectând o poziționare partizană și ignorând contextul real al incidentului
Patriarhia Rusă a reacționat vehement la reținerea episcopului Marchel pe Aeroportul Chișinău, acuzând autoritățile moldovenești de „acțiuni necreștinești” și de încălcarea libertății religioase. Declarația, emisă fără o analiză completă a faptelor, reflectă o poziționare partizană și ignoră contextul real al incidentului, transmite realitatea.md.
Episcopul Marchel, care nu făcea parte din delegația oficială a Mitropoliei Moldovei, a ratat zborul spre Israel din cauza întârzierii proprii, potrivit Poliției de Frontieră. Cu toate acestea, Patriarhia Rusă a preferat să adopte rapid o poziție acuzatoare, fără a verifica informațiile din surse oficiale din Republica Moldova.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, a confirmat că Marchel nu a fost desemnat să aducă Focul Haric, întrucât misiunea fusese deja încredințată altor membri ai clerului. De asemenea, nu există nicio dovadă că autoritățile moldovenești ar fi intervenit pentru a-i bloca deplasarea.
Reacția Patriarhiei Ruse este aliniată cu narativul promovat de canale de Telegram și media afiliate lui Ilan Șor, care au amplificat artificial incidentul. Astfel, se conturează o tentativă clară de instrumentalizare politică a unui eveniment religios important, într-un context sensibil — Săptămâna Patimilor.
Analizele presei sugerează că Marchel a fost folosit într-o campanie de dezinformare, cu scopul de a crea confuzie în rândul credincioșilor și de a submina încrederea în structura canonică a Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Este îngrijorător faptul că o instituție religioasă de talia Patriarhiei Ruse alege să participe la astfel de jocuri de influență, mai ales în lipsa unor dovezi concludente. Reacția sa riscă să adâncească tensiunile religioase și să compromită neutralitatea spirituală.
Mitropolia Moldovei a reiterat că Focul Haric va ajunge în țară printr-o delegație oficială, organizată din timp și cu binecuvântare canonică. Între timp, Marchel nu a oferit o explicație clară despre motivele întârzierii sale sau despre încercarea de a zbura în nume propriu.
Incidentul scoate la iveală cât de ușor poate fi deturnată o temă religioasă în scopuri politice, iar reacțiile nejustificate, precum cea a Patriarhiei Ruse, nu fac decât să alimenteze această manipulare.
Donald Trump, ieșire furioasă la adresa Zelenski, care nu acceptă anexarea peninsulei Crimeea: „A fost cedată Rusiei fără să se tragă un foc de armă”
Președintele american Donald Trump l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski după ce acesta a anunțat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia, pe care a catalogat-o drept „o declarație incendiară” care va îngreuna încheierea unui acord de pace cu Moscova, scriu Reuters și The Kyiv Independent, preluat de hotnews.ro
„Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”, a scris Trump, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.
Liderul de la Casa Albă a mai afirmat că peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „și nici măcar nu este un punct de discuție”.
Zelenski a reiterat marți că Ucraina nu va recunoaște ocuparea peninsulei de către Rusia. „Nu este nimic de discutat aici. Acest lucru este împotriva constituției noastre”, a insistat președintele ucrainean.
„Nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea acum unsprezece ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc de armă?”, a mai scris Trump miercuri, în postarea lui de pe Truth Social.
Trump l-a certat pe liderul ucrainean și a precizat că el încearcă să oprească crimele din țara acestuia și că negociatorii sunt „foarte aproape de o înțelegere” care să pună capăt războiului.
„Declarațiile incendiare precum cele ale lui Zelenski sunt cele care fac atât de dificilă soluționarea acestui război. El nu are cu ce să se laude!”, a mai susținut Trump, reluând tonul aspru pe care l-a folosit în confruntarea publică din Biroul Oval cu Zelenski, în luna martie.
Postarea integrală a lui Trump:
„Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se laudă pe prima pagină a Wall Street Journal că: «Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat aici». Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia, deoarece Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă, sub auspiciile președintelui Barack Hussein Obama, și nici măcar nu este un punct de discuție.
Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu au luptat pentru ea acum unsprezece ani, când a fost cedată Rusiei fără să se tragă un foc de armă?
De asemenea, zona găzduiește, de mulți ani, înainte de a fi «predată de către Obama», importante baze de submarine rusești.
Declarațiile incendiare precum cele ale lui Zelenski fac atât de dificilă soluționarea acestui război. El nu are cu ce să se laude!
Situația Ucrainei este gravă – poate avea pace sau poate lupta încă trei ani înainte de a pierde întreaga țară. Nu am nimic de a face cu Rusia, dar am mult de a face cu dorința de a salva, în medie, cinci mii de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, care mor fără niciun motiv.
Declarația făcută astăzi de Zelenski nu va face altceva decât să prelungească «câmpul de luptă ucigaș», iar nimeni nu dorește acest lucru!
Suntem foarte aproape de un acord, dar omul care «nu are cărți de jucat» ar trebui acum, în sfârșit, SĂ ACCEPTE (sublinierea lui Trump, n.r.). Aștept cu nerăbdare să pot ajuta Ucraina și Rusia să iasă din această mizerie completă și totală, care nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte!”
Reacția lui Trump pare să vină și în contextul informațiilor potrivit cărora un plan de pace propus de SUA include recunoașterea oficială de către Washington a anexării ilegale a peninsilei Crimeea de către Moscova.
Miercuri, 23 aprilie, vicepreședintele american J.D. Vance a avertizat că Washingtonul poate renunța la eforturile de a intermedia un armistițiu în Ucraina dacă Moscova și Kievul nu sunt de acord cu termenii aflați în prezent în discuție. „Am făcut o propunere foarte explicită atât rușilor, cât și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da» sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, a declarat Vance reporterilor în timpul unei vizite de patru zile în India.
Afirmațiile lui JD Vance, similare cu unele emise anterior de președintele Donald Trump, au venit în ziua în care diplomați de top din SUA și Europa nu s-au prezentat la o nouă rundă de discuții de pace în Ucraina la Londra.
„Cred că a sosit momentul să facem, dacă nu pasul final, unul dintre pașii finali – și anume, la un nivel general, părțile să spună că vom opri crimele, că vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat de cel în care se află astăzi”, a declarat Vance.
Acesta a recunoscut că planul ar necesita atât Rusiei, cât și Ucrainei „să renunțe la o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”.
Anterior, publicația americană Axios a relatat că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-au retras de la discuțiile de miercuri de la Londra, după ce Ucraina a semnalat că dorește să se concentreze pe o propunere de încetare a focului de 30 de zile, mai degrabă decât pe un cadru mai larg al SUA.
Acest cadru, potrivit Axios, include recunoașterea de către SUA a anexării Crimeei de către Rusia, recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra altor patru regiuni ucrainene parțial ocupate, reducerea sancțiunilor și promisiunea unei viitoare cooperări economice.
Kievul a insistat că nu va recunoaște Crimeea ca teritoriu rus
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra trebuiau să se desfășoare întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului ucrainean, parteneri europeni ai Ucrainei și Statele Unite, că Ucraina nu va recunoaște Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, au relatat agențiile EFE și Agerpres.
„Nu vom recunoaște niciodată ocupația asupra Crimeei”, a spus Sviridenko pe contul său de X, referindu-se la una dintre condițiile pe care SUA ar intenționa să le impună Ucrainei pentru a pune capăt războiului.
Sviridenko a mai spus că Ucraina va cere garanții de securitate dacă nu i se oferă posibilitatea de a adera la NATO, lucru ce a fost deja exclus de SUA.
Ea a repetat că „primul pas necesar” spre pace este „o încetare a focului pe uscat, în aer și pe mare”.
„Nu va exista niciun acord care să ofere Rusiei bazele mai puternice de care are nevoie pentru a se regrupa şi a reveni cu mai multă violenţă”, a adăugat vicrepremierul ucrainean.
„Poporul nostru nu va accepta un conflict îngheţat deghizat în pace”, a insistat ea.
Administrația Trump este dispusă să reducă taxele vamale pentru China
Administrația Trump ia în calcul reducerea taxelor vamale asupra bunurilor importate din China înaintea negocierilor cu Beijing, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată situației, precizând însă că o astfel de acțiune nu va fi decisă unilateral.
Afirmațiile sursei vin după informațiile publicate de Wall Street Journal legate de faptul că la Casa Albă se analizează reducerea taxelor pentru importurile din China.
Taxele pentru China ar putea coborî de la nivelul de 145% undeva între 50% și 65%, a scris Wall Street Journal, citând un oficial de la Casa Albă.
„Vom avea un acord corect cu China”
„Vom avea un acord corect cu China”, a declarat președintele Donald Trump presei, dar nu s-a referit direct la informațiile publicate de WSJ. Spusele sale vin în continuare unor comentarii optimiste făcute marți privind un eventual acord cu China pe taxe mai mici.
„Pure speculații” dacă nu este confirmat de Trump
În schimb, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, Kush Desai a afirmat că orice informații legate de tarife sunt „pure speculații”, dacă nu vin direct de la președintele Trump.
Nivelul taxelor menționat de WSJ va fi totuși suficient de mare pentru a descuraja o parte considerabilă a schimburilor comerciale între cele mai mari economii ale limii.
30% dintre transporturile programate din China către SUA au fost anulate
Transportatorul maritim german Hapag-Lloyd a anunțat miercuri că 30% dintre transporturile programate din China către SUA au fost anulate.
China a ripostat cu tarife de 125% asupra importurilor din SUA, alături de alte măsuri de represalii. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a afirmat că ambele țări consideră nivelul taxării ca nesustenabil, însă a spus că nu știe când ar putea începe negocierile.
Discuțiile separate între cele două țări privind combaterea traficului de fentanil nu au dus la rezultate până acum, potrivit unor surse Reuters.
