Două activiste din Iran, condamnate la moarte

14/09/2022

News

Uniunea Europeană a condamnat marţi sentinţele la moarte impuse de Iran împotriva a două femei, Elham Chubdar şi Zahra Sedighi Hamedani, despre care avocaţii şi grupurile pentru drepturile omului spun că sunt activiste LGBT.

UE condamnă pedepsele la moarte date împotriva a două activiste LGBT

„UE se opune – ca principiu – în mod fundamental pedepsei cu moartea în orice moment şi în orice circumstanţe şi urmăreşte abolirea universală a acesteia”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului politicii externe a UE, Josep Borrell, transmite mediafax.ro.

„De asemenea, UE se opune cu fermitate tuturor formelor de incriminare a orientării sexuale şi a identităţii de gen”, a adăugat el.

Agenţia oficială de ştiri iraniană IRNA a anunţat în 5 septembrie că două femei au fost condamnate la moarte sub acuzaţia de „corupţie pe pământ” şi trafic de persoane.

„Corupţie pe pământ” este un termen pe care autorităţile iraniene îl folosesc pentru a se referi la o gamă largă de infracţiuni, inclusiv la cele legate de morala islamică.

În martie, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a descris homosexualitatea ca făcând parte dintr-o „deprivare morală” răspândită în civilizaţia occidentală.

Stano a declarat că UE va continua să facă presiuni pentru ca drepturile omului să fie respectate în Republica Islamică.

„Ca parte a angajamentului nostru bilateral cu Iranul, vom continua să îndemnăm autorităţile iraniene să garanteze întreaga gamă de drepturi fundamentale pentru cetăţenii lor, indiferent de religie, convingeri, orientare sexuală sau orice alt statut”, a precizat el.

Grupurile occidentale pentru drepturile omului au criticat adesea Iranul pentru modul în care tratează problemele LGBT. Conform sistemului juridic iranian, actele gay pot fi pedepsite cu moartea.

„Vreau să ştiţi că întreaga comunitate LGBT este sub multă presiune aici în Iran. (…) Pot fi arestată în orice moment. Mă caută. Viaţa mea este în pericol”, declara activista Zahra Sedighi-Hamedani acum o săptămână, pe Twitter. „Am fost deja închisă într-un penitenciar din Iraq pentru 21 de zile pentră că sunt lesbiană. Mi-au pus în cârcă şi alte acuzaţii pentru a mă putea ţine acolo”, a mai spus tânăra.

Doi soți care s-au întors de la cumpărături şi-au găsit apartamentul gol

Doi soți italieni care au mers la supermarket ca să își facă aprovizionarea au făcut imprudența de a-și lăsa cheile casei în mașină. În parcare, hoţii au reuşit să intercepteze semnalul de la telecomanda mașinii şi au luat cheile de la casă, scrie antena3.ro.

Infractorii au notat apoi adresa locuinţei, pe care au luat-o din actul de înmatriculare al vehiculului şi au mers astfel la sigur.

Cuplul de bătrâni a mers la cumpărături și când s-a întors la mașină nu și-a dat seama de nimic, pentru că nu existau semne de intrare forțată în vehicul, relatează presa din Italia.

Surpriza avea, însă să îi aştepte acasă pentru că cei doi soţi au găsit casa în dezordinde, pentru că hoții, calmi, răsturnaseră sertarele și conținutul dulapurilor în căutarea banilor şi a bunurilor de valoare. Au luat toate bijuteriile găsite și, de asemenea, o sumă de bani pe care cuplul o avea în sertarul dormitorului.

Carabinierii sosiţi la faţa locului, au recuperat imaginile surprinse de camerele de supraveghere care monitorizează parcarea supermarketului din apropierea centrului, acolo unde infractorii au urmărit mișcările cuplului. La o distanţă care le-ar fi permis hoţilor să intercepteze semnalul de la telecomanda maşinii pentru a prelua cheile casei fără a trezi vreo suspiciune şi fără a lăsa semne evidente ale trecerii acestora.

Poliția din Italia ia în calcul că ar fi vorba despre o bandă specializată, care a mai folosit acest mod de a acţiona şi în alt caz recent.

Autoritățile s-au autosesizat în problema unei gunoiști din preajma Capitalei care riscă se transforme într-o bombă ecologică

Astăzi, la Ministerul Mediului, ca urmare a mai multor petiții depuse de locatarii din zona afectată, adresate Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a avut loc o ședință în care a fost discutată problema gunoiștei neautorizate de pe strada Calea Ieșilor 36, (în apropierea comunei Trușeni). La eveniment au participat Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, oficiali ai Primăriei Chișinău, reprezentanți ai instituțiilor subordonate Ministerului Mediului, primarul localității Trușeni, precum și locatari din zonă, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea unor soluții urgente pentru remedierea situației grave de la Calea Ieșilor 36, zonă care risca să se transforme într-o adevărată bombă ecologică, cu efecte negative semnificative asupra mediului și sănătății locuitorilor din apropiere.

În cadrul ședinței, Primăria Chișinău și-a asumat angajamentul ferm de a opri depozitarea oricăror tipuri de deșeuri în această zonă și de a identifica, într-un termen cât mai scurt, terenuri alternative pentru gestionarea deșeurilor.

De asemenea, s-a subliniat faptul că gunoiștea mocnește în permanență și generează fum, un fenomen insuportabil pentru cetățenii care locuiesc în apropierea acesteia. În acest context, Primăria Chișinău urmează începând de mâine să stocheze un strat de pământ și argilă pentru a stopa acest flagel și a preveni orice riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.

Totodată, autoritățile municipale și-au asumat în perioada imediat următoare să elaboreze un proiect de recultivare a gunoiștii.

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a oferit asigurări că Ministerul Mediului va sprijini activ procesul de obținere a actelor permisive necesare pentru implementarea soluțiilor care urmează a fi propuse de către Primăria Chișinău, subliniind importanța respectării angajamentelor de către toate părțile implicate, având în vedere impactul semnificativ asupra locuitorilor din zonă și asupra mediului înconjurător.

Participanții la ședință au fost de acord că rezolvarea acestei probleme este o prioritate, iar colaborarea strânsă între autoritățile municipale și instituțiile naționale este esențială pentru asigurarea un mediu mai curat și mai sănătos pentru toți cetățenii.

Românii care nu locuiești la adresa din buletin, trebuie să depuie aceste documente în 2025: Noua obligație legală

Românii care își schimbă domiciliul în 2025 și nu locuiesc la adresa trecută în buletin trebuie să respecte o nouă reglementare privind obținerea vizei de flotant. Începând cu 1 ianuarie, această solicitare a devenit obligatorie pentru persoanele care locuiesc temporar la o altă adresă pentru mai mult de 15 zile, scrie presa de peste Prut.

Viza de flotant este un document oficial care atestă reședința temporară a unei persoane într-o altă locație decât cea din cartea de identitate. Aceasta devine necesară în următoarele situații:

Domiciliu temporar pentru mai mult de 15 zile – Persoanele care se mută într-o altă locație pentru o perioadă mai lungă trebuie să o solicite.

Acces la servicii publice – Viza de flotant este necesară pentru înscrierea copiilor la școală, obținerea unor beneficii sociale sau acces la servicii medicale în altă localitate.

Persoane care locuiesc cu chirie sau la rude – Studenții, muncitorii din alte orașe sau persoanele care stau temporar la alte adrese sunt printre cei mai afectați de această schimbare.

Viza de flotant este valabilă timp de un an și poate fi reînnoită printr-o solicitare simplă adresată Serviciului de Evidență a Populației, potrivit Fanatik.ro.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea vizei de flotant în 2025?

Pentru a obține viza de flotant, solicitanții trebuie să se prezinte la primăria din localitatea unde doresc să-și stabilească reședința temporară și să depună următoarele documente:

Cererea de viză de flotant – Formularul poate fi descărcat online de pe site-ul administrației locale sau obținut direct de la primărie.

Actul de identitate – Carte de identitate sau pașaport, în original și copie.

Dovada dreptului de folosință a locuinței – Poate fi un contract de închiriere, act de proprietate sau o adeverință semnată de proprietar.

Declarație pe propria răspundere – Document care confirmă locuirea la adresa respectivă și lipsa altor reședințe oficiale.

Alte documente solicitate de autorități – Printre acestea se pot număra certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau documente care atestă necesitatea reședinței temporare.

Ce riscă cei care nu respectă această reglementare?

Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin, fără a obține viza de flotant, pot întâmpina dificultăți în accesarea unor servicii publice, cum ar fi înscrierea copiilor la școală sau încheierea unor contracte administrative. De asemenea, în cazul unor controale, autoritățile pot aplica sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Prin această măsură, autoritățile urmăresc o mai bună evidență a populației și o gestionare mai eficientă a resurselor publice.