Gafa majoră, propagandiștii Rusiei au dezvăluit Ucrainei locul de unde au fost lansate rachetele Kalibr: „Mulțumim pentru coordonatele exacte”

Înregistrări video postate online de propagandiști ai Rusiei cu rachetele rusești lansate, luni, asupra Kievului și a altor mari orașe din Ucraina arată locul exact de unde au fost lansate.

„Mulțumim pentru coordonatele exacte”, a notat ironic publicația ucraineană TPYXA. Mai mulți utilizatori de Twitter au și prezentat coordonatele exacte, locul din Sevastopol de unde au plecat mai multe rachete.

La 8 octombrie, șapte bombardiere strategice Tu-160 au fost transferate de pe aerodromul Engels pe aerodromul ‘Olenia’ (peninsula Kola), fiind echipate cu rachete de croazieră Kh-101, în timp ce la Sevastopol au fost dislocate șase nave purtătoare de rachete de croazieră, care aveau la bord în total 40 de rachete Kalibr.

Luni, 10 octombrie, trupele ruse au tras 84 de rachete de croazieră și au trimis 24 de drone peste teritoriul Ucrainei.

Armata ucraineană a afirmat că Rusia a lansat 75 de rachete asupra Ucrainei luni dimineață, într-o serie de bombardamente asupra mai multor orașe ale țării, informează AFP și Reuters.

„În dimineață zilei de luni, agresorul a lansat 75 de rachete, (dintre care) 41 au fost doborâte de apărarea noastră aeriană”, a anunțat pe Telegram comandantul-șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnii, precizând că Rusia a utilizat „drone de lupta”.

Mai multe explozii au avut loc luni dimineață în capitală ucraineană Kiev, precum și în orașele Lvov, Ternopil și Dnipro, după ce Moscova a acuzat Ucraina că a orchestrat puternică explozie ce a avariat podul-cheie care leagă Rusia și Peninsula Crimeea, informează agențiile de presă internaționale.

Radioul public ucrainean a informat, citând serviciile de urgență, că exploziile de la Kiev au cauzat morți și răniți, însă nu au fost prezentate cifre. Puțîn mai târziu, poliția ucraineană a anunțat că cel puțîn 5 persoane au fost ucise și alte 12 au fost rănite în seria de bombardamente care a lovit Kievul luni dimineață, potrivit unui prim bilanț.

„În acest stadiu, se cunoaște că sunt cinci morți și 12 răniți”, a informat poliția ucraineană pe Facebook, precizând că „majoritatea bombardamentelor” au avut loc în „centrul capitalei” ucrainene.

sursa

Românii vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European

La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își vor alege cei 33 de membri din România în Parlamentul European. În Republica Moldova, pentru acest scrutin, vor fi deschise 52 de secții de votare, dintre care 13 secții – în Chișinău, transmite IPN.

Ambasada României la Chișinău menționează că cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, în cazul elevilor din școlile militare sau carnetul de serviciu militar.

Dintre cele 52 de secții de votare, 28 sunt în zona centrală a țării, 17 secții de votare sunt în zona de nord, iar 7 – în sudul Republicii Moldova. Misiunea diplomatică precizează că numărul secțiilor de votare a crescut substanțial față de exercițiul electoral precedent. Or, în anul 2019 au fost deschise în total de 36 de secții de votare în Republica Moldova.

La scrutinul din 9 iunie votarea începe la ora locală 07.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se vor afla la sediul secției de votare la ora 22.00, precum și cei care se vor afla la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora locală 23.59.

La mulți ani, Maiei Sandu! Șefa statului își sărbătorește azi ziua de naștere

Astăzi, șefa statului, Maia Sandu, își sărbătorește ziua de naștere. Aceasta împlinește 52 de ani, scrie noi.md.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între 1989 şi 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea Management. Din 1995 pînă în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică pe lîngă președintele Republicii Moldova. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government. Între 2010 şi 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA. În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al educației, funcție deținută pînă în iulie 2015. În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a organizat și a participat la numeroase acțiuni de protest împotriva guvernării Partidului Democrat. A participat și la alegerile prezidențiale din 2016, ajungînd în turul doi. Din februarie 2019 pînă în iunie 2019, a fost deputat în Parlament. În iunie 2019, a fost desemnată în funcția de prim-ministru, pe care a deținut-o pînă în noiembrie 2019. Maia Sandu a condus PAS pînă în decembrie 2020, renunțînd la funcția de președinte de partid după cîștigarea alegerilor prezidențiale. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, după victoria din 15 noiembrie 2020, cînd a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Anterior, Maia Sandu a spus că „începînd de cînd am devenit ministră, petreceam această zi acasă, în sînul familiei”.

Guvernul României a aprobat noul pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Guvernul României a stabilit continuarea ajutorului pentru alimentarea cu energie a Republicii Moldova, printr-o ordonanță de urgență, adoptată ieri, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, semnat în anul 2022. De asemenea, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale, scrie radiochisinau.md.

„Astfel, actul normativ prevede ca, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova la un preț de referință, la care se adaugă costul certificatelor de bioxid de carbon, după caz. Iar energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.

Următoarea măsură de susținere a țării vecine este circumscrisă acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest acord a fost semnat, vă reamintesc, la Chișinău, în data de 11 februarie 2022. În consecință, pentru reconstrucția căminului studențesc al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul,

Guvernul român va contribui cu 11,5 milioane lei, fondurile vor fi transferate către Cancelaria de Stat din Republica Moldova până la finalul anului, în trei tranșe, în funcție de stadiul execuției acestor lucrări. Detaliile au fost stabilite prin hotărârea de Guvern adoptată astăzi, la care fac referire.

O altă latură de sprijin pentru Republica Moldova – este și oferit tot în cadrul acordului de 100 de milioane de euro – este pentru consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică. În consecință, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău cu suma de 12,7 milioane lei, pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Mihai Constantin.

Haos la o benzinărie după ce șoferii au descoperit că pompa s-a stricat și pot alimenta gratis
Articolul anterior
De ce nu vrea Delia Matache să facă copii. Anunțul făcut de artistă: „Nu stau eu bine fără stres și fără obligații?”
Articolul următor