Video! Toate corturile instalate în centrul Capitalei, ridicate de forțele de ordine

16/10/2022

News

Cele aproximativ 60 de corturi instalate în urma protestului de astăzi, 16 octombrie, pe bulevardul Ștefan cel Mare au fost demontate de către forțele de ordine.

Toate corturile instalate în centrul Capitalei, ridicate de mascați

Din imaginile video publicate în mediul online putem observa cum sute de mascați dau buzna în centru Capitalei pentru a ridica corturile, iar protestatarii nu au opus rezistență, transmite www.stiri.md.

Mai mult, după ce au eliberat bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, trupele speciale au trecut și în fața Președinției, dar și a Parlamentului, unde sunt luate pe sus corturile cu tot cu lucrurile personale ale oamenilor, aflate în aceste locuințe provizorii. Imagini video:

Poliția R. Moldova a venit cu o notă informativă prin care anunță că „s-a aflat la datorie și a asigurat ordinea și securitatea publică la acțiunea de protest de astăzi la care au participat în jur de 6.000 de persoane. S-a constatat că organizatorii protestului au încălcat intenționat cerințele stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre ei, Primăria mun.Chișinău și Poliție”.

Amintim că CSE a aprobat noi reguli de desfășurare a protestelor.

Poliția explică intervenția în forță împotriva protestatarilor:

În urma manifestației organizate în centru Capitalei, astăzi, 16 octombrie, Poliția R. Moldovei a venit cu explicații la intervenția în forță împotriva protestatarilor.

Oamenii legii spun că s-au aflat la datorie și au asigurat ordinea și securitatea publică la acțiunea de protest. Mai mult, forțele de ordine menționează că astăzi au participat în jur de 6.000 de persoane, care au încălcat intenționat cerințele stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre ei, Primăria Capitalei și Poliție.

„S-au atestat o serie de provocări la adresa structurilor de forță și acțiuni cu scop de destabilizare, fiind admise în mulțime persoane sub influența alcoolului, cu comportament dubios și cu obiecte periculoase la ei (obiecte contondente, cuțite, foarfece chirurgicale, crengi, etc.) Prin toate acțiunile s-a urmărit instigarea la dezordine și periclitarea securității publice, fără a ține cont că în Piața Marii Adunări Naționale erau preconizate și alte evenimente, inclusiv cu participarea copiilor.

Aceste acțiuni au fost ghidate de către organizatorii care au recurs la discursuri de ură, nu s-au conformat cerințelor, au admis acțiuni protestatare contrar regulilor stabilite anterior și care ar fi putut duce la escaladare și pericol pentru cetățeni.

Aceștia au manifestat o lipsă de comunicare și conlucrare cu forțele de ordine; au îndemnat protestatarii la nesubordonare și la schimbarea locației, inclusiv prin altercații”, menționează Inspectoratul General de Poliție.

Prin urmare, oamenii legii atenționează organizatorii protestului că poartă răspundere pentru acțiunile ilegale care sunt admise de protestatari, inclusiv blocarea traseului.

„Amintim că pentru faptele admise în cadrul protestului, acțiunile/inacțiunile organizatorilor în funcție de caracterul și prejudiciul cauzat, aceștia sunt pasibili de răspundere în baza Codului Contravențional/ Penal.

În continuare, îndemnăm toți participanții la protest să-și exercite dreptul la libera exprimare pe cale pașnică, să se conformeze indicațiilor oamenilor legii, restricțiilor impuse de autorități, să nu vină cu mesaje care instigă la agresiune, violență sau alt gen de acțiuni periculoase pentru siguranța cetățenilor”, se arată în mesajul Poliției.

Românii vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European

La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își vor alege cei 33 de membri din România în Parlamentul European. În Republica Moldova, pentru acest scrutin, vor fi deschise 52 de secții de votare, dintre care 13 secții – în Chișinău, transmite IPN.

Ambasada României la Chișinău menționează că cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, în cazul elevilor din școlile militare sau carnetul de serviciu militar.

Dintre cele 52 de secții de votare, 28 sunt în zona centrală a țării, 17 secții de votare sunt în zona de nord, iar 7 – în sudul Republicii Moldova. Misiunea diplomatică precizează că numărul secțiilor de votare a crescut substanțial față de exercițiul electoral precedent. Or, în anul 2019 au fost deschise în total de 36 de secții de votare în Republica Moldova.

La scrutinul din 9 iunie votarea începe la ora locală 07.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se vor afla la sediul secției de votare la ora 22.00, precum și cei care se vor afla la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora locală 23.59.

La mulți ani, Maiei Sandu! Șefa statului își sărbătorește azi ziua de naștere

Astăzi, șefa statului, Maia Sandu, își sărbătorește ziua de naștere. Aceasta împlinește 52 de ani, scrie noi.md.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între 1989 şi 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea Management. Din 1995 pînă în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică pe lîngă președintele Republicii Moldova. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government. Între 2010 şi 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA. În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al educației, funcție deținută pînă în iulie 2015. În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a organizat și a participat la numeroase acțiuni de protest împotriva guvernării Partidului Democrat. A participat și la alegerile prezidențiale din 2016, ajungînd în turul doi. Din februarie 2019 pînă în iunie 2019, a fost deputat în Parlament. În iunie 2019, a fost desemnată în funcția de prim-ministru, pe care a deținut-o pînă în noiembrie 2019. Maia Sandu a condus PAS pînă în decembrie 2020, renunțînd la funcția de președinte de partid după cîștigarea alegerilor prezidențiale. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, după victoria din 15 noiembrie 2020, cînd a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Anterior, Maia Sandu a spus că „începînd de cînd am devenit ministră, petreceam această zi acasă, în sînul familiei”.

Guvernul României a aprobat noul pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Guvernul României a stabilit continuarea ajutorului pentru alimentarea cu energie a Republicii Moldova, printr-o ordonanță de urgență, adoptată ieri, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, semnat în anul 2022. De asemenea, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale, scrie radiochisinau.md.

„Astfel, actul normativ prevede ca, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova la un preț de referință, la care se adaugă costul certificatelor de bioxid de carbon, după caz. Iar energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.

Următoarea măsură de susținere a țării vecine este circumscrisă acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest acord a fost semnat, vă reamintesc, la Chișinău, în data de 11 februarie 2022. În consecință, pentru reconstrucția căminului studențesc al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul,

Guvernul român va contribui cu 11,5 milioane lei, fondurile vor fi transferate către Cancelaria de Stat din Republica Moldova până la finalul anului, în trei tranșe, în funcție de stadiul execuției acestor lucrări. Detaliile au fost stabilite prin hotărârea de Guvern adoptată astăzi, la care fac referire.

O altă latură de sprijin pentru Republica Moldova – este și oferit tot în cadrul acordului de 100 de milioane de euro – este pentru consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică. În consecință, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău cu suma de 12,7 milioane lei, pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Mihai Constantin.