Un singur rus a cerut azil politic în România, după mobilizarea lui Putin. 30.000 de ruşi au intrat în țară de la începutul războiului, 485 n-au mai ieşit

21/10/2022

News

Autoritățile române nu au luat încă o decizie în privința cetățeanului care a solicitat azil după mobilizarea parțială care a intrat în vigoare în Rusia la 21 septembrie, arată Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), scrie libertatea.ro.

După anunţul făcut de Vladimir Putin privind mobilizarea parţială, la 21 septembrie, un singur cetăţean rus a cerut azil politic în ţara noastră, potrivit datelor IGI. „Cererea se află în curs de soluţionare”, precizează instituția. În total, 56 de cetățeni ruşi au cerut protecţia statului român după 24 februarie, data la care Rusia a invadat Ucraina. Dintre aceștia, doar 5 ruși au primit până în acest moment statutul de refugiat în România, în timp ce alți 8 au primit protecţie subsidiară.

43 de cetățeni ruși au fost nevoiţi să părăsească teritoriul României după ce statul le-a refuzat solicitările de azil depuse de la începutul războiului din Ucraina până în prezent.

Cum se acordă azilul politic în România

Cererile pentru solicitare de azil politic în România pot fi formulate, verbal sau în scris, doar de persoane care se află pe teritoriul țării sau în punctele de trecere a frontierei. După depunerea cererii, solicitantul trebuie să completeze un formular-interviu, în prezenţa unui funcţionar IGI şi a unui traducător. Apoi, acestuia îi sunt prelevate şi verificate amprentele, după care cererea lui este analizată de către personalul IGI, potrivit instituţiei. Statutul de refugiat este acordat de statul român persoanelor persecutate în ţările de origine din motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenență la un grup social.

Protecţia subsidiară se acordă persoanelor care nu îndeplinesc criteriile pentru statutul de refugiat, însă care, în cazul în care se întorc în ţările de origine, pot fi condamnate la moarte, torturate sau întâmpină „o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă”, conform Legii privind azilul în România.

Statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată.

Ajutor de 32 de lei pe zi

În perioada în care cererea de azil este analizată, solicitanţii pot fi cazaţi într-unul dintre cele şase centre coordonate de Inspectoratul General pentru Imigrări și beneficiază de asistenţă medicală. Aceştia primesc 20 de lei pe zi pentru mâncare şi 12 lei pe zi pentru cheltuieli personale. În plus, solicitanţii de azil pot primi şi bani pentru îmbrăcăminte – 200 de lei în sezonul rece şi 135 de lei în sezonul cald. În cazul în care trec mai mult de trei luni şi solicitarea de azil nu este soluţionată, autorităţile române sunt obligate să asigure acces pe piaţa muncii pentru fiecare solicitant.

30 de mii de ruşi au intrat în România de la începutul războiului, 485 n-au mai ieşit

De la începutul războiului din Ucraina, aproape 30.000 de ruşi au trecut frontiera României, majoritatea aflându-se în tranzit sau în vacanţă. Dintre aceştia, 485 au rămas în ţara noastră, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, prezentate de Ştirile PRO TV. Cu un an înainte de război, în aceeași perioadă, numărul lor era de zece ori mai mare. După ordinul de mobilizare semnat de Vladimir Putin, au intrat în România 1.400 de ruşi. 50 dintre ei au rămas în ţara noastră, arată registrele poliţiştilor de frontieră.

Câţi oameni au fugit din Rusia pentru a evita mobilizarea 194.000 de ruşi au fugit din ţară în Kazahstan, Georgia sau Finlanda, în prima săptămână după anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială, arată Associated Press. În total, numărul acestora se ridică la 260.000, arată cotidianul independent Novaya Gazetta, care citează surse din Administraţia Prezidenţială de la Kremlin.

După primele două săptămâni de la mobilizarea anunţată de Putin, jurnaliştii din Rusia scriau că numărul fugarilor se ridică la 700.000, însă datele au fost contrazise de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Nu cred că numărul trebuie luat în serios”, a spus acesta într-o conferinţă de presă, conform Reuters.

sursa: www.libertatea.ro

Cine ar putea fi succesorul papei Francisc și ce se întâmplă în adunarea secretă prin care Vaticanul își alege noul papă

Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales, scrie digi24.ro.

Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice. Teoretic, orice persoană catolică de sex masculin poate fi aleasă în rol de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era un membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul s-a întâmplat în 1378.

După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare.

Cu toate că oficial nu este permisă promovarea vreunuia dintre candidați, procesul alegerii noului papă este unul „extrem de politic”, potrivit BBC. Tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze.

Doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, întrucât doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot. Votul este secret. Toți cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie. Pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minim două treimi.

Patru runde de vot au loc în fiecare zi, până când un candidat primește destule voturi pentru a fi numit papă. Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul degajat putând fi văzut de cei care privesc procesul de afară. Dacă fumul este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă.

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară atinge cote alarmante

În perioada sărbătorilor, risipa alimentară ajunge la cote alarmante. Sute de tone de produse sunt aruncate în fiecare an, chiar și în condițiile în care multe dintre acestea ar putea fi salvate sau reutilizate. Specialiștii spun că, de la an la an, oamenii sunt tot mai conștienți, iar partea pozitivă este că alimentele ce ajung în tomberoane sunt tot mai puține. Totuși, mai avem de lucrat la acest capitol, scrie radiomoldova.md.

Experții susțin că 40 la sută din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme pentru ele, le duc acasă, iar mai apoi multe dintre ele ajung la gunoi.Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, inclusiv consumul rațional de alimente, afirmă comunicatoarea de la Banca de Alimente, Ana Ceban.

Trebuie să facem cumpărăturile în baza unei liste, astfel ca să evităm achizițiile în plus, să găsim anumit forme de valorificate a alimentelor rămase, fie că sunt donate persoanelor nevoiașe, fie sunt congelate sau făcute alte rețete creative. De exemplu, ouăle roșii pot fi utilizate pentru salate, fructele și legumele pot deveni sosuri sau smoothie, se pot face diferite copturi din lactatele rămase.

În același timp, alimentele donate de agenții economici ajung la cele mai vulnerabile persoane, evident cu respectarea termenului de valabilitate, a mai spus Ana Ceban.

”În ceea ce ține de agenții economici, Banca de alimente se ocupă de recuperarea alimentelor care riscă să fie aruncate, pentru că fie au fost efectuate stocuri în exces, fie au defecte de ambala, fie trece perioada în care ele sunt achiziționate. E important ca ele să fie sigure pentru consum, iar Banca de alimente asigură condițiile de păstrare necesare și le distribuie în peste 78 de servicii sociale partenere.

Cetățenii Republicii Moldova aruncă la tomberon în fiecare an aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare. Aceasta în timp ce fiecare a patra persoană din mediul rural nu își poate permite să se alimenteze suficient și suferă din cauza foamei, relevă datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

TRAGEDIE de Paște: Un autobuz, condus de un moldovean, implicat într-un grav accident în Ucraina: Un pasager a murit, alți șase au fost răniți

Un grav accident rutier produs în dimineața zilei de 20 aprilie, în raionul Mohîliv-Podilskîi din regiunea Vinița, Ucraina, s-a soldat cu rănirea a șapte persoane, dintre care una a decedat ulterior. Autobuzul implicat, un vehicul de cursă marca Scania, era condus de un cetățean moldovean în vârstă de 64 de ani, au transmis autoritățile locale într-un comunicat, scrie ziua.md.

Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei, șoferul a pierdut controlul asupra direcției, iar autobuzul a ieșit de pe carosabil și s-a oprit în șanțul de pe marginea drumului.În urma impactului, șapte pasageri au fost răniți, inclusiv o fetiță de 8 ani și un bărbat de 48 de ani, cetățean străin.

Ulterior, portalul Strana.ua a anunțat că bărbatul, de naționalitate chineză, a murit din cauza rănilor suferite.

Cinci dintre victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit surselor locale, compania de transport nu răspunde apelurilor pasagerilor răniți și nu colaborează cu aceștia în present, notează sursa citată.