Salina Turda din Romania este luată în calcul pentru a fi transformată în adăpost antiatomic

Agentia Associated Press a publicat vineri un amplu material despre pregatirile din tarile central europene in fata amenintarilor cu atacuri nucleare ale Rusiei. Agentia afirma ca si in Romania se ia in calcul ca Salina Turda sa fie transformata in adapost.

„In Romania, o fosta mina de sare imensa, Salina Turda, acum o atractie turistica, se afla pe o lista guvernamentala de potentiale adaposturi”, scrie AP. Salina Turda ar putea adaposti peste 800.000 de oameni, scrie presa locala din Turda. Salina a fost folosita ca adapost antiaerian si in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Materialul integral din Associated Press:

La doua etaje sub o uzina moderna de productie a otelului de la marginea de nord a Varsoviei se afla o relicva neatinsa a Razboiului Rece: un adapost care continea masti de gaze, brancarde, truse de prim ajutor si alte articole menite sa ajute liderii apararii civile sa supravietuiasca si sa ghideze operatiunile de salvare in caz de atac nuclear sau alte dezastre.

O harta a Europei de pe un perete arata inca Uniunea Sovietica – si nicio Ucraina independenta. Cizmele si jachetele vechi emana un miros de mucegai. O centrala militara de campanie avertizeaza: „Atentie, inamicul va asculta”.

Pana acum, nimeni nu s-a gandit serios ca incaperile construite in anii 1950 – si intretinute acum ca o „curiozitate istorica” de uzina ArcelorMittal Warszawa, potrivit purtatoarei de cuvant Ewa Karpinska – ar putea fi folosite din nou intr-o zi ca adapost. Dar, in timp ce Rusia ataca Ucraina, cu bombardamente in jurul unei centrale nucleare si amenintari repetate ale Rusiei de a folosi o arma nucleara, guvernul polonez a ordonat luna aceasta un inventar al celor 62.000 de adaposturi antiaeriene din tara.

Razboiul a declansat temeri in intreaga Europa, iar acestea sunt resimtite mai ales in tari precum Polonia si Romania, care se invecineaza cu Ucraina si care ar fi foarte vulnerabile in cazul unui dezastru atomic.

Dupa ordinul guvernului polonez, pompierii au vizitat saptamana trecuta adapostul uzinei siderurgice si l-au inscris in registrul lor. Liderii din Varsovia au declarat ca metroul si alte adaposturi subterane ale orasului ar putea adaposti toti cei 1,8 milioane de locuitori si chiar mai mult in cazul unui atac cu arme conventionale.

Karpinska, de la uzina ArcelorMittal Varsovia, a inceput sa primeasca brusc cereri de informatii despre adapost. In urma amenintarilor presedintelui rus Vladimir Putin de a efectua un atac nuclear tactic, „toata lumea este ingrijorata”, a spus ea. „Cred ca nu va (organiza un atac nuclear), ca ar fi complet nebunesc, dar nimeni nu a crezut cu adevarat ca va incepe acest razboi”.

Pe fondul luptelor din jurul centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, Polonia a elaborat, de asemenea, un plan pentru a oferi tablete de iodura de potasiu statiilor de pompieri locale, care le vor distribui populatiei in caz de nevoie. In alte parti ale Europei a existat o graba in ceea ce priveste iodura de potasiu – care protejeaza glanda tiroida din gat in caz de expunere la radiatii – inclusiv in Finlanda, unde guvernul a indemnat populatia sa le cumpere.

In timpul Razboiului Rece au existat sute de mii de adaposturi in Europa. Unele datau din perioada de pregatire a celui de-al Doilea Razboi Mondial, in timp ce autoritatile din perioada comunista au ordonat, de asemenea, ca noile facilitati rezidentiale si de productie sa includa adaposturi subterane.

Finlanda, care se invecineaza cu Rusia, impreuna cu Suedia si Danemarca, si-au mentinut adaposturile in functiune. Finlanda, de exemplu, mentine adaposturi in orase si in alte zone dens populate, capabile sa gazduiasca aproximativ doua treimi din populatie. Cateva dintre ele sunt proiectate sa reziste la detonarea unei bombe nucleare de 100 de kilotone.

In timp ce unele tari inca isi mai pastreaza adaposturile subterane din timpul Razboiului Rece, dupa prabusirea Uniunii Sovietice, unele au fost transformate in muzee – relicve ale unei epoci anterioare a temerilor nucleare care nu ar oferi astazi nicio protectie reala.

Adaposturile antiatomice au fost un element cheie in doctrina de pregatire a fostei Iugoslavii impotriva unui atac nuclear.

Cel mai faimos dintre toate, aflat intr-o zona muntoasa la 60 de kilometri de Sarajevo, in Bosnia, este o vasta fortareata subterana construita pentru a proteja liderii militari si politici. Cunoscuta atunci doar de presedintele iugoslav, de patru generali si de o mana de soldati care o pazeau, situl de la Konjic a fost transformat in 2010 intr-o galerie de arta moderna.

„Din punct de vedere politico-militar si geopolitic, mediul global din acest moment este, din pacate, foarte asemanator cu ceea ce a fost (in timpul Razboiului Rece), impovarat de un sentiment foarte greu de razboi iminent”, a declarat Selma Hadzihuseinovic, reprezentanta unei agentii guvernamentale care administreaza situl.

Ea a spus ca buncarul ar putea fi repus in functiune intr-un nou razboi, dar, avand in vedere ca armele nucleare au devenit mult mai puternice, nu ar mai fi „atat de util pe cat ar fi trebuit sa fie atunci cand a fost construit”.

In Romania, o fosta mina de sare imensa, Salina Turda, acum o atractie turistica, se afla pe o lista guvernamentala de potentiale adaposturi.

De asemenea, multi locuitori din mediul urban trec zilnic pe langa adaposturi fara sa-si dea seama, in timp ce circula cu metroul in orase precum Varsovia, Praga si Budapesta.

„Am masurat cate persoane ar putea incapea in trenuri pe toata lungimea metroului, in statiile de metrou si in alte spatii subterane”, a declarat Michal Domaradzki, director al departamentului de securitate si gestionare a crizelor din cadrul orasului Varsovia. „Exista suficient spatiu pentru intreaga populatie”.

Attila Gulyas, presedintele Sindicatului muncitorilor din transportul urban din capitala ungara, a fost implicat in exercitii regulate pe liniile de metrou din oras. El a fost antrenat sa adaposteasca mii de oameni in calitate de sef al statiei Astoria de pe linia 2 a metroului din Budapesta.

„Sistemul este si astazi in functiune, functioneaza perfect, poate fi folosit in orice situatie de urgenta”, a spus Gulyas. „Pana la 220.000 de persoane pot fi protejate de sistemul de adaposturi din tunelurile liniilor 2 si 3 de metrou”.

Dar, in conditiile in care Rusia poarta un razboi energetic impotriva Europei si costurile energiei electrice cresc vertiginos, pentru multi, principala grija este cum sa treaca iarna.

Sorin Ionita, analist al Expert Forum din Bucuresti, Romania, a declarat ca multi considera improbabil un atac nuclear rusesc, deoarece acesta nu ar „aduce un mare avantaj militar rusilor”.

Cu toate acestea, amenintarile lui Putin se adauga la un sentiment general de anxietate intr-o lume in tumult.

La doar cateva zile dupa ce a inceput invazia rusa, cehii au cumparat pastile de iodura de potasiu ca un fel de precautie impotriva unui atac nuclear. Expertii spun ca acestea ar putea fi de ajutor in cazul unui dezastru la o centrala nucleara, dar nu si impotriva unei arme nucleare.

Dana Drabova, sefa Biroului de Stat pentru Securitate Nucleara, a declarat ca, intr-un astfel de caz, pastilele anti-radiatii ar fi „inutile”.

Haos în aeroporturi din Europa, după ce zeci de zboruri au fost anulate sau amânate din cauza caniculei

E haos în aeroporturile din Europa, inclusiv în România. În prezent, mai multe zboruri au întârzieri uriașe, atât la Plecări, cât și la Sosiri. Din cauza curselor întârziate sau anulate, mulți turiști și-au ratat vacanțele, potrivit digi24.ro.

În zona de Plecări sunt peste 25 de zboruri care sunt și au fost marcate pe parcursul zilei ca fiind întârziate.

Principalele cauze pentru care s-a ajuns la această situație țin de vreme. Temperaturile foarte ridicate au cauzat probleme companilor aeriene, inclusiv sistemului de climatizare.

Totuși, s-au găsit soluții provizorii pentru ca toți călătorii să aibă condiții decente.

Oamenii trebuie să știe însă că pot cere despăgubiri, dar, vident, cu respectarea mai multor reguli.

Cristi Pitulice, consultant în turism: „Avem aceste restricții cu pistele, condițiile din aeroporturi generate de încălzirea globală. Liniile aeriene au zborurile împinse la capacitate maximă. Dacă avem o avarie sau avion la sol, nu poate fi foarte repede înlocuit și va trebui să așteptăm o perioadă de timp. În general, e bine să plecăm dimineața. Avem toată ziua la dispoziție și dacă avem întârziere să recuperăm și să ne reorganizăm, să aplicăm, să luăm bilet pentru alt zbor.”

Ramona Colea, reprezentant al unei agenții privind drepturile pasagerilor: „E important ca pasagerii să știe că în astfel de situații au drepturi. Ca să le fie respectate, trebuie să rămână în posesia documentelor de călătorie. Când se întorc, e important să aibă bani în posesie, pentru că s-ar putea să-și asigure cazare, masă, transport. Să știe că întârzierea mai mare de trei ore la aterizare generează compensații de 250 euro, pot ajunge la 600 euro. Sunt în plus față de rambursările de cheltuieli pe care pasagerii le au din cauza acestor anulări.”

În grădinițele din 15 localități vor fi deschise grupe de creșă

15 grădinițe vor putea deschide grupe de creșă pentru copii de până la doi ani, în baza unui proiect implementat de Banca Mondială, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Sălile pentru viitoarele grupe vor fi renovate capital și dotate cu echipamente și mobilier. Suma investițiilor se ridică la peste 2 milioane de dolari, lucrările urmând să demareze anul viitor. Serviciile vor fi disponibile pentru cel puțin 15 copii în fiecare localitate, informează MEC. 

Lista instituțiilor beneficiare a fost aprobată de membrii Consiliului Coordonator pentru monitorizarea procesului de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii instituțiilor de învățământ, și poate fi consultată aici.

Pentru a participa la concurs, grădinițele au întrunit un șir de criterii, inclusiv: numărul minim de 150 de copii înscriși, spațiu liber, disponibil pentru renovare, angajamentul APL de a asigura servicii pentru copii de 0-2 ani, numărul de  solicitări de la mame care stau în rând și care s-ar angaja în cazul apariției locurilor vacante disponibile, numărul de copii defavorizați (copii cu dizabilități, din familii social-vulnerabile, romi, refugiați).

Renovarea și dotarea grupelor de creșă în 15 instituții preșcolare se va face în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației”. 

Doi profesori universitari din Moldova, apreciați cu distincții de stat

Profesorilor universitari din Republica Moldova Anatolie Petrenco și Dumitru Patrașcu le-au fost conferite „Ordinul de Onoare” și, respectiv, „Meritul civic”. Două decrete în acest sens au fost semnate pe 26 iunie de președinta Maia Sandu, relatează Newsmaker. 

„Ordinul de Onoare” pentru Anatol Petrenco

Lui Anatolie Petrenco i-a fost conferit „Ordinul de Onoare”. Potrivit decretului prezidențial, Petrenco a fost apreciat cu această distincție „în semn de profundă apreciere a activității îndelungate și prodigioase în domeniile învățământului și științelor istorice, pentru abnegația și profesionalismul manifestate în salvgardarea și valorificarea patrimoniului istoric național, precum și pentru contribuție substanțială adusă la formarea specialiștilor de înaltă calificare”.

Anatolie Petrenco este doctor habilitat în istorie. Acesta activează în calitate de profesor la Universitatea de Stat din Moldova (USM).

În perioada 1990-1992, Anatolie Petrenco a fost decanul Facultății de Istorie din cadrul USM, iar din 1998 până în 2006 a condus Asociația Istoricilor din Republica Moldova. De asemenea, timp de patru ani, între 2006-2010, Anatolie Petrenco a fost președintele Mișcării „Acțiunea Europeană”.

Dumitru Patrașcu, apreciat cu „Meritul Civic”

Iar Dumitru Patrașcu a fost apreciat cu medalia „Meritul Civic”. Potrivit decretului semnat de președinta țării, lui Patrașcu i-a fost conferită medalia „pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniul educației, pentru profesionalismul demonstrat în dezvoltarea științelor pedagocice, precum și pentru contribuția substanțială adusă la pregătirea specialiștilor de înaltă calificare”.

Dumitru Patrașcu este doctor habilitat în științe pedagogice. Este profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

În 1991, în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, acesta a înființat Catedra de Pedagogie și Psihologie Inginerească și Centrul de Dezvoltare Profesională al Pedagogilor.

Tragedie la Șoldănești! Cadavrul unei femei de 40 de ani, descoperit pe un câmp
Articolul anterior
O copilă de 11 ani a ajuns la spital după ce a fost lovită în cap de un vițel
Articolul următor