Macron a discutat cu Papa Francisc despre eutanasie

25/10/2022

News

Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat luni cu papa Francisc despre dezbaterea privind sfârşitul vieţii, un subiect delicat care îngrijorează Vaticanul şi în legătură cu care Franţa se pregăteşte să lanseze o „convenţie cetăţenească” pentru a duce la o eventuală schimbare a legii, scrie Agerpres cu referire la AFP.

„Pe tema sfârşitului vieţii, am vorbit despre această iniţiativă cu papa Francisc, spunându-i că nu-mi place cuvântul ‘eutanasie’”, a declarat şeful statului francez pentru săptămânalul Le Point, apreciind că „moartea este un moment al vieţii, nu un act tehnic”.

Papa Francisc, care l-a primit luni la Vatican pe Emmanuel Macron, s-a exprimat vineri împotriva eutanasiei într-un discurs rostit în faţa unei delegaţii de aleşi francezi, cerând dimpotrivă la „acompanierea vieţii până la sfârşitul ei firesc”.

Vaticanul consideră eutanasia o „crima împotriva vieţii umane” şi sinuciderea asistată un „păcat grav”, iar cei care decid să recurgă la această metodă de a pune capăt vieţii nu pot primi împărtăşania.

O „convenţie cetăţenească” privind sfârşitul vieţii va începe în decembrie în Franţa pentru a ghida guvernul asupra unei posibile modificări a legii.

Alegerea celor 150 de francezi care vor dezbate acest subiect timp de câteva luni începe în cursul zilei de marţi, a anunţat organizatorul convenţiei cetăţeneşti, Consiliul Economic, Social şi de Mediu (Cese).

În septembrie, Comitetul naţional consultativ de etică a apreciat că „un ajutor activ pentru a muri” s-ar putea aplica în Franţa, însă „în anumite condiţii stricte”.

„Calea propusă de Comitetul de etică este interesantă”, a declarat Macron, menţionând cazul „persoanelor cu boli incurabile”, precum boala Charcot.

Emmanuel Macron, care intenţionează să facă din subiectul eutanasiei marea reformă socială a celui de-al doilea mandat al său, a dat asigurări că nu vrea să „aibă drept de preemţiune asupra dezbaterii”, pe care a considerat-o „uneori simplificată”.

„Moartea mea îmi aparţine? Este o întrebare intimidantă, nu sunt sigur că am răspunsul”, a declarat el pentru Le Point.

„Constituţional, sfârşitul vieţii nu este subiect de referendum”, a spus el, părând să privilegieze calea parlamentară pentru o eventuală modificare a cadrului legal.

Permisele de conducere moldovenești, recunoscute în Spania, începând cu 29 septembrie

Acordul dintre Republica Moldova și Spania privind recunoașterea reciprocă și conversiunea permiselor naționale de conducere, semnat la Chișinău pe data de 18 aprilie 2024, va intra în vigoare începând cu 29 septembrie, scrie deschide.md.

Cetăţenii Republicii Moldova și ai Spaniei, stabiliți permanent sau provizoriu pe teritoriul celuilalt stat, vor avea dreptul de a-şi converti permisul de conducere, fiind scutiți de școlarizare, susținerea examenelor teoretice și practice, dar și de cheltuielile aferente acestor procese.

Convertirea permiselor de conducere le va asigura dreptul cetățenilor de a conduce vehicule în trafic internațional și le va facilita încheierea unor contracte mai avantajoase de angajare în câmpul muncii aferent domeniului transporturilor.

În momentul conversiunii permiselor de conducere, eliberate de autoritățile celor două state, echivalarea categoriilor/subcategoriilor acestora, se va efectua în baza principiului de echivalență.

Patru obiective din patrimoniul cultural vor fi restaurate cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD

O clopotniță, o sinagogă și fațadele unei clădiri istorice, dar și a unei mănăstiri rupestre sunt cele patru obiective de pe ambele maluri ale râului Nistru care vor fi restaurate și conservate cu suportul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit autorităților, bugetul estimat pentru fiecare obiectiv este de circa 72.000 de euro, iar programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

Prin urmare vor fi realizate lucrări de restaurare și conservare la următoarele obiective:

Mănăstirea Rupestră din satul Țâpova, raionul Rezina;
Turnul clopotniței din satul Vadul lui Rașcov, raionul Șoldănești;
Ruinele Marii Sinagogi din Rașcov;
Fațada edificiului Băncii de economii și Trezorerie din perioada interbelică din Tighina (Bender).

Sinagoga din Rașcov va fi în cea de-a două etapă de conservare și restaurare, prima etapă fiind derulată cu succes datorită susținerii oferite de Uniunea Europeană și PNUD. De această dată lucrările se vor axa pe restaurarea Minorei din sala mare și a Aron Codeș-ului din sala mică, cu recuperarea părților originale din colecții individuale.

Restaurarea și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural este parte componentă a programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Anterior, cu suportul UE și PNUD au fost restaurate și conservate 12 obiective cultural-istorice de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv a două edificii de anvergură: clădirea Circului din Chișinău și Cetatea Tighina (Bender).

O româncă din Bacău, aflată în comă timp de 2 săptămâni, și-a revenit brusc și a început să cânte: „Toți medicii au început să aplaude”

Dr. Cristian Lupașcu de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași a povestit cazul unei paciente care a intrat în comă, iar după două săptămâni și-a revenit și a început să cânte. „Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, spune acum medicul, scrie adevarul.ro.

Prof. univ. dr. Cristian Lupașcu, șeful Clinicii II Chirurgie de la Spitalul ”Sf. Spiridon” din Iași și al Centrului de Prelevare Multiorgan și Transplant Hepatic din cadrul aceleiași unități, a povestit pentru presa locală despre o parte dintre cazurile pe care le-a tratat în cariera sa care-l vor urmări toată viața.

Potrivit doctorului Lupașcu, în 2019, o asistentă medicală din Bacău, care făcuse și studii de canto, a intrat inexplicabil în comă după un transplant hepatic. Femeia fusese diagnosticată cu ciroză hepatică post hepatită cu virus C și a beneficiat de un transplant hepatic la centrul din Iași, după doi ani de așteptare.

„Deși postoperator evoluția femeii era bună, la șase zile după intervenție a intrat în comă. Nu mai răspundea la stimuli. Au fost realizate diverse investigații imagistice, au consultat-o cei mai buni neurologi din Iași, precum și un profesor de neurologie din SUA. Toți spuneau același lucru, că nu au mai văzut așa ceva și nu sunt speranțe ca pacienta să își mai revină. Deși nu răspundea la stimuli, grefa funcționa foarte bine, la fel și inima și celelalte organe. Dar neurologic era în comă. Ne-am gândit la un AVC, dar l-am exclus după primirea rezultatelor. Prognosticul era sumbru. L-am anunțat și pe fiul ei, care era medic, că mama sa are șanse minime”, a povestit prof.dr. Cristian Lupașcu.

„Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”

Femeia și-a revenit la fel de brusc, după două săptămâni, moment în care a început să cânte.

„Mă duceam în fiecare zi la patul ei și chiar dacă era în comă îi vorbeam și o strigam pe nume. La un moment dat a început să miște puțin globii oculari și apoi în fiecare zi făcea progrese minuscule, deschidea ochii, mișca degetele, dădea din cap, dar nu vorbea. Cel mai greu și-a revenit limbajul. Ne gândeam deja că nu o să mai vorbească și nu o să mai cânte niciodată. Într-o zi, aflându-mă lângă patul ei mi-a venit în minte să îi cer să cânte o notă muzicală și i-am spus să îmi dea un LA minor. Într-o secundă am auzit din gura pacientei nota muzicală. Toți medicii care erau atunci în salon au început să aplaude. Femeia și-a revenit cortical încet, încet. Nu cercetăm minunile lui Dumnezeu”, a mai spus prof.dr. Cristian Lupașcu pentru sursa citată.

În privința revenirii bruște a pacientei, din punct de vedere medical s-au luat în considerare două lucruri. „Primul se referă la faptul că a stat poate prea mult pe lista de așteptare și creierul ei aflat în această insuficiență hepatică a avut mai mult de suferit decât la alți pacienți. Iar al doilea aspect a fost acela că, văzând-o în această stare de comă, i-am schimbat complet medicația pe care i-o dădeam la început”, a mai precizat doctorul.

Femeia și-a revenit până la urmă. A făcut exerciții de logopedie și i-a fost reeducată vorbirea. La trei luni de la intervenție articula cu greu cuvintele, iar la un an spunea destul de bine tot ce avea de spus.

„În momentul în care a rostit un LA minor ca un diapazon, am știut că își va reveni. Și așa a fost”, a conchis prof.dr. Cristian Lupașcu.