1.500 de morminte noi au fost săpate lângă Mariupol

Peste 1.500 de morminte noi au fost săpate într-un loc cu gropi comune din apropierea orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, arată noi imagini din satelit, scrie BBC.

Groapa comună de la Starii Krim se află la nord-vest de oraş. Mariupol, un oraș-port aproape de granița cu Rusia, a fost o țintă strategică majoră pentru ruși.

De la începutul războiului a fost atacat puternic. Până când a căzut în mâinile rușilor în mai, mii de civili muriseră și o mare parte a orașului fusese distrusă. Imaginile recente din satelit de la Maxar arată că trei gropi comune de lângă Mariupol, situate la Staryi Krym, Manhush și Vynohradne, au devenit tot mai mari, începând din primăvară. Center for Information Resiliance, cu sediul la Londra, a analizat ultimele imagini surprinse şi estimează că groapa cuprinde mai mult de 4.600 de morminte.

Centrul nu poate observa, din imagini, câte dintre acestea conţin cadavre, dar martori şi oficiali ucraineni susţin că mai multe mii de oameni au fost îngropaţi la Starii Krim. Oficialii ucraineni cred acum că cel puțin 25.000 de oameni au fost uciși în luptele de la Mariupol și că 5.000-7.000 dintre ei au murit sub dărâmături după ce casele lor au fost bombardate. Martorii de la Mariupol au declarat pentru BBC că în ultimele luni au văzut autoritățile ruse scoțând cadavre de sub ruinele clădirilor bombardate și ducându-le pentru a fi înmormântate.

Plaja cu cea mai curată apă din lume se află pe o insulă din Grecia

Există o plajă recunoscută ca având cea mai curată apă de mare din lume. Aceasta se află pe o insula din Grecia.

Unde se află plaja cu cea mai curată apă din lumeFoto: Profimedia

Peste 32 de milioane de persoane au călătorit în Grecia în 2023, ceea ce o face una dintre cele mai vizitate țări din lume, transmite gandul.ro.

Grecia continuă să atragă turiști din întreaga lume nu doar prin istoria sa bogată, cultura distinctă și bucătăria delicioasă, ci și prin peisajele sale de neegalat.

Există și un alt motiv important pentru care oamenii par să se îndrăgostească de vacanțele în națiunea mediteraneană – apele sale cristaline și absolut primitoare.

Conform unui studiu recent realizat de agenția de turism Florida Panhandle din SUA, plajele grecești au cele mai curate ape din lume. Studiul a evaluat 2,4 milioane de recenzii de la călători din 75 de țări, analizând 50 de plaje de top pentru a identifica cele mai curate locații.

Plaja Prassa (sau Prasa) de pe insula Kimolos, situată în partea de est a orașului, a fost declarată plaja cu cele mai curate ape din lume. Aceasta se remarcă nu doar prin puritatea apei, ci și prin culoarea deosebită a nisipului.

Kimolos este, de asemenea, chiar alături de o altă favorită a Travel + Leisure, insula Milos, care a apărut de mai multe ori în cadrul World’s Best Awards și este adesea lăudată ca fiind cel mai fotogenic loc din Grecia, ceea ce face să nu fie o surpriză faptul că și insula vecină are o frumusețe perfectă.

Alături de Prassa Beach pe lista celor mai limpezi ape din lume se află o altă plajă grecească, Gennadi Beach de pe insula Rodos, pe locul al doilea, urmată de Pileh Bay din Thailanda, Agios Dimitrios Beach de pe continent din Grecia și Agia Anna Beach de pe insula grecească Naxos, care completează topul cinci, potrivit travelandleisure.com.

1 Iunie, Ziua Copilului. Cum a apărut sărbătoarea

Ziua Copilului este sărbătorită pe 1 iunie, atât în Republica Moldova, cât și în alte 50 de țări de pe glob. 1 Iunie, Ziua Copilului este ziua în care se celebrează copiii, miracolul nașterii și-al purității și dreptul copiilor de a fi protejați.

Ziua Copilului: tot ce nu știai despre sărbătoarea liberă în România

Obiceiurile legate de Ziua Copilului sunt multe și variază de la un stat la altul și chiar de la familie la familie.

De Ziua Copilului sunt oferite copiilor de toate vârstele bomboane, jucării, ursuleţi de pluş, baloane colorate, hăinuţe şi alte lucruri pe care ei și le doresc. De asemenea, de Ziua Copilului sunt organizate, de obicei, petreceri-surpriză, evenimente artistice și ateliere dedicate copiilor, dansuri tradiţionale, manifestări sportive, excursii.​ Însă, cel mai important lucru pentru un copil este jocul, atenția părinților și timpul petrecut împreună cu aceștia.

Așadar, Ziua Copilului este un prilej în plus pentru ca părinții să petreacă mai mult timp împreună cu copiii lor și să le ofere dragostea și afecțiunea de care aceștia au nevoie pentru a fi sănătoși din punct de vedere emoțional.

Cum a apărut Ziua Copilului

Sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferinţa mondială pentru bunăstarea copiilor de la Geneva. Decizia instituirii unei zile pentru protecţia copiilor a fost adoptată de către Federaţia Democratică Internaţională a Femeilor, în cadrul unei sesiuni speciale din noiembrie 1949, desfăşurată la Moscova.

La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor, care reprezintă generaţia de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate ţările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată „ca o zi a fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea şi lărgirea eforturilor pe care Naţiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume.

Rezoluţia recomanda guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviinţă, deci nu neapărat 1 iunie, dată la care este sărbătorită Ziua Copiluluiîn România. Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului, în 1989.

75 de cetățeni ucraineni au revenit acasă din captivitatea rusă

După o pauză de aproape cinci luni, încă 75 de cetățeni ucraineni s-au întors acasă din captivitatea rusă. Cu un anunț în acest sens a venit cu puțin timp în urmă Centrul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război.

După o pauză de circa cinci luni, Ucraina a întors încă 75 de prizonieriFoto: Centrul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război / Telegram

Potrivit reprezentanților Centrului, 70 de bărbați și cinci femei au revenit la baștină, transmite ziar.md.

Printre prizonierii de război readuși în țară se numără militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei și ai Gărzii Naționale a Ucrainei, grăniceri, precum și patru civili. Cel puțin o treime dintre aceștia sunt răniți, au dizabilități sau suferă de boli grave.

„În tot acest timp, nu am încetat să lucrăm pentru a întoarce acasă fiecare cetățean ucrainean din captivitatea rusă. Și astăzi avem un rezultat important: alți 75 dintre oamenii noștri s-au întors în Ucraina. Nu uităm de ceilalți. Depunem maxim efort pentru a găsi fiecare cetățean”, a notat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram.

Schimbul de prizonieri de astăzi este cel de-al 52-lea de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina și al doilea după cel de pe 8 februarie curent. Până acum, 3.210 de cetățeni ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă.

O metodă de tratament împotriva Covid-19, inventată de medici moldoveni, a salvat de la moarte mii de moldoveni
Articolul anterior
Percheziții la Primăria Comrat într-un dosar de abuz de serviciu
Articolul următor