Dieta cu care poți slăbi până la 25 de kilograme. Nu exclude niciun aliment și are o singură regulă

23/02/2024

Dieta Rina, numită și dieta de 90 de zile, este un plan de alimentaţie care vă ajută să slăbiţi între 18 şi 25 kg în trei luni, ceea ce înseamnă o scădere de 1,5-1,8 kilograme pe săptămână.

Chiar dacă este greu de crezut, aveţi voie să mâncaţi orice, atât timp cât respectați o regulă importantă: NU combinați grupele de alimente, în aceeși zi.

Regulile dietei

– Alimentele sunt împărţite în patru grupe de bază, în funcţie de substanţele nutritive pe care le furnizează organismului. Astfel, aveţi patru tipuri de zile de dietă din punct de vedere al combinării alimentelor, care se repetă pe parcursul celor trei luni

– Zilele sunt denumite astfel (proteine, amidonuri, carbohidraţi şi fructe) nu pentru că o zi întreagă trebuie să mâncaţi doar acele alimente, ci datorită principalului ingredient din cadrul meselor

– Un alt aspect important al acestui regim este şi faptul că în trei din cele 90 de zile, şi anume în zilele 29, 58 şi 87, după ziua de fructe, trebuie să se consume doar apă. În caz că vi se face foame şi credeţi că nu o să vă abţineţi de la ronţăit, puteţi să vă preparaţi o supă uşoară de legume sau să beţi suc de fructe sau de legume proaspete.

– nu vă înfometaţi, ci mâncaţi patru până la cinci mese pe zi;

– nu este indicat să omiteţi nimic din meniu, deoarece fiecare aliment îşi are rolul său, şi dacă nu le consumaţi pot apărea carenţe;

– în zilele de proteine, între masa de prânz şi cină trebuie să treacă patru ore, în zilele de carbohidraţi trei ore, iar în cele de vitamine două ore;

– după cele 90 de zile de dietă puteţi mânca normal, dar pentru încă 90 de zile la micul dejun trebuie să consumaţi doar fructe. Dacă în acest interval de după dietă mai slăbiţi încă 3 kilograme, înseamnă că schimbarea a avut loc în organism.

– În această dietă este foarte important să respectaţi un anumit program de masă, astfel încât organismul să poată funcţiona şi să se refacă la capacitatea sa maximă. Acest program constă în trei perioade zilnice.

– Perioada de purificare este între ora 4:00 până la ora 12:00. În acest interval trebuie să mâncaţi fructe şi legume proaspete din două în două ore.

– Perioada de ingestie ţine de la ora 12:00, când are loc prânzul, până la ora 20:00. Înainte de această ultimă oră trebuie să luaţi cina. Nu contează atât de mult cantitatea de alimente ingerată, cât aspectele legate de combinarea acestora şi de intervalul dintre mese.

– Ultima perioadă este cea de digestie, între orele 20:00 şi 4:00, în care nu trebuie să consumaţi nimic.

Dieta Rina

Exemple de meniu

În fiecare zi a dietei veţi consuma mere, pere, piersici, pepene, banane, fructe uscate sau legume proaspete la micul dejun. Dacă vă săturaţi de fructe în stare solidă, le puteţi înlocui cu un pahar cu suc proaspăt preparat din fructele sau din legumele preferate, neîndulcit.

Ziua 1: Proteine

Prânz: Carne fiartă sau friptă: trei felii (200 g). O puteţi înlocui cu trei ouă fierte sau cu diferite feluri de brânzeturi. Alături de carne sau de lactate aveţi voie o felie de pâine şi o salată oricât de mare doriţi, condimentată cu sare, piper sau verdeţuri, dar fără ulei. La două ore după prânz trebuie să consumaţi 200 ml de supă fără tăiţei sau orice fel de paste făinoase.

Cină: Trebuie să consumaţi jumătate din ceea ce aţi mâncat la prânz, dar fără supă şi pâine.

Lactatele se pot consuma doar în această zi.

Ziua 2: Amidon

Prânz: După micul dejun cu fructe, consumaţi la prânz orice fel de legume (fasole, mazăre, linte, morcovi, cartofi şi altele) fierte la abur sau înăbuşite, condimentate cu sos de roşii, cu ketchup sau cu verdeţuri. Alăturaţi legumelor şi o felie de pâine şi o salată mare.

Cină: Consumaţi aceleaşi legume ca şi la prânz, dar în cantităţi mai mici.

Ziua 3: Carbohidraţi

Prânz: Paste fierte cu condimente şi sos simplu de roşii sau aluat de pizza cu ketchup, bulion sau roşii, fără caşcaval sau carne.

Cină: O felie mică de tort/prăjitură, câteva felii de cozonac ori trei cupe cu îngheţată. Puteți consuma, în plus, o felie de ciocolată de menaj.

Ziua 4: Fructe

Prânz: Aceasta este ziua în care trebuie să consumaţi orice fel de fructe şi în orice cantitate, la micul dejun, prânz şi cină.

După cele patru zile de regim repetaţi totul respectând ordinea indicată. Alternaţi zilele după cum este precizat mai sus, nu săriţi peste nicio masă, nu le schimbaţi ordinea şi nu uitaţi de ziua cu apă.

sursa: doctorulzilei.ro

Delicii de post pe care pe poți savura fără grija cântarului

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro.

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă.

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

3 linguri de semințe de chia
200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
1 lingură de miere sau sirop de agave
fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

2 banane coapte
50 g ciocolată neagră (de post)
1 lingură de nuci tocate/bomboane

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

1 avocado
2 linguri de cacao pudră
1 lingură de sirop de agave
1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

Varza murată
Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
Gogoșarii murați
Chefir
Sana
Iaurt
Brânza proaspătă
Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

leguminoasele
ovăzul
bananele
merele
fructele de pădure
anghinarea
sparanghelul
usturoiul
prazul
ceapa
leușteanul
cacaua
algele
rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).