Ce face NATO după ce rușii au lovit cu rachete teritoriul Poloniei. La cererea țării în cauză poate fi activat Articolul 4

15/11/2022

News

Două rachete trase de Rusia au căzut pe teritoriul Poloniei, stat membru NATO. Ca urmare a acestui incident va exista o reacție a Alianței Nord-Atlantice. Astfel, în cazul în care un stat membru al Alianței este lovit neintenționat, se poate activa Articolul 4, la cererea țării în cauză, scrie digi24.ro.

Conform Articolului 4, toate deciziile NATO sunt luate prin consens, după discuții și consultări între țările membre. Aliații pot face schimb de opinii și informații și pot discuta probleme înainte de a ajunge la un acord și de a lua măsuri. Consultarea este o parte cheie a procesului decizional al NATO, deoarece toate deciziile sunt luate prin consens. Discuțiile vizează toate subiectele de interes pentru Alianță, inclusiv activitățile de zi cu zi ale Alianței, obiectivele sale de bază și rolul fundamental. Consultarea consolidează dimensiunea politică a NATO, oferind membrilor oportunitatea de a-și exprima opiniile și pozițiile oficiale. De asemenea, acordă NATO un rol activ în diplomația preventivă, oferind mijloace pentru a ajuta la evitarea conflictelor militare.

În Articolul 4 din tratatul fondator al NATO, membrii pot aduce în discuție orice problemă care provoacă îngrijorare, în special cea legată de propria securitate, pentru a fi discutată în cadrul Consiliului Nord-Atlantic (CNA). De la crearea Alianței în 1949, Articolul 4 a fost invocat de mai multe ori, de exemplu de către Turcia. Consultarea ia mai multe forme. La nivelul de bază, implică pur și simplu schimbul de informații și opinii.

La un alt nivel, începe comunicarea acțiunilor sau deciziilor, pe care guvernele le-au luat deja, sau ar putea fi pe cale să le ia. În cele din urmă, poate cuprinde discuții cu scopul de a ajunge la un consens asupra politicilor care trebuie adoptate, sau acțiunilor care trebuie întreprinse. În concluzie, consultarea este continuă și are loc atât pe o bază formală, cât și informală. Se poate întâmpla rapid, datorită faptului că toate statele membre au delegații permanente la sediul NATO de la Bruxelles.

Guvernele se pot reuni în scurt timp, ori de câte ori este necesar, de multe ori cu cunoștințe prealabile despre preocupările lor naționale respective, pentru a conveni asupra politicilor comune sau pentru a lua măsuri pe baza consensului. Comitetele NATO facilitează consultarea, permițând oficialilor guvernamentali, experților și administratorilor să se reunească zilnic pentru a discuta o gamă largă de probleme. În Alianță este aplicat principiul luării deciziilor consensuale, ceea ce înseamnă că toate „deciziile NATO” sunt expresia voinței colective a tuturor statelor suverane care sunt membre ale acestei organizații. În timp ce luarea deciziilor prin consens poate ajuta o țară membră să-și păstreze suveranitatea națională în domeniul apărării și securității, Articolul 4 poate fi o invitație pentru țările membre de a acorda acest drept grupului, sau poate duce pur și simplu la o cerere de sprijin din partea statelor NATO.

Articolul 4

În conformitate cu Articolul 4 din tratatul fondator al NATO, țările membre pot aduce o problemă în atenția Consiliului Nord-Atlantic (CNA) – principalul organism politic decizional al NATO, și o pot discuta cu Aliații. Articolul prevede: „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți este amenințată”. Orice țară membră poate invoca în mod oficial Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.

De îndată ce este invocat, problema este discutată și poate duce la o anumită formă de decizie sau acțiune comună în numele Alianței. Indiferent de scenariu, colegii membri care fac parte din Consiliu sunt invitați să reacționeze la o situație adusă la cunoștință de o țară membră. De la crearea Alianței în 1949, Articolul 4 a fost invocat de șapte ori. La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au solicitat să organizeze consultări în temeiul Articolului 4, după invazia rusă a Ucrainei.

La 26 iulie 2015, Turcia a făcut aceeași cerere, având în vedere gravitatea situației care a fost generată de atacurile teroriste și pentru a informa aliații cu privire la măsurile pe care le lua. Polonia a invocat articolul 4 la 3 martie 2014, ca urmare a tensiunilor crescânde din Ucraina vecină, și a acțiunilor agresive ale Rusiei. În două rânduri, în 2012, Turcia a solicitat o întâlnire a CNA în temeiul Articolului 4: o dată la 22 iunie, după ce unul dintre avioanele sale de luptă a fost doborât de forțele de apărare aeriană siriene și a doua oară la 3 octombrie, când cinci civili turci au fost uciși de obuzele siriene. În urma acestor incidente, la 21 noiembrie, Turcia a solicitat desfășurarea rachetelor Patriot. NATO a fost de acord cu această măsură defensivă pentru a ajuta Turcia să-și apere populația și teritoriul, și pentru a ajuta la detensionarea crizei de la graniță. Anterior, la 10 februarie 2003, Turcia a invocat în mod oficial Articolul 4, solicitând consultări în cadrul CNA cu privire la asistența defensivă din partea NATO în cazul unei amenințări la adresa populației sau a teritoriului său, rezultată din conflictul armat din Irakul vecin. NATO a fost de acord cu un pachet de măsuri defensive și a desfășurat Operațiunea Display Deterrence de la sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii mai 2003.

15 apartamente, salvate de incendiul izbucnit la mansarda unui bloc din Capitală. IGSU vine cu precizări

Cincisprezece apartamente au fost salvate de pompieri în urma misiunii complexe de lichidare a incendiului într-un bloc de locuit din sectorul Buiucani, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În urma intervenției complexe realizate în seara zilei de 29 septembrie într-un bloc de locuit din capitală, angajații IGSU au salvat 15 apartamente, care riscau să fie supuse arderii. Totodată, datorită intervenției operative a salvatorilor, 36 de persoane au fost evacuate din zona de risc, fiind preîntâmpinată o tragedie, astfel nimeni nu a avut de suferit.

În urma lichidării incendiului către ora 21:29, la fața locului și-a demarat activitatea Laboratorului Experimental Antiincendiar al IGSU, care conform competenței a înaintat cauza cea mai probabilă a izbucnirii incendiului. Potrivit specialiștilor, arderea ar fi izbucnit în urma încălcării regulilor de apărare împotriva incendiilor la executarea lucrărilor cu focul în procesul de hidroizolare.

În urma rezultatelor investigațiilor s-a constatat că pe acoperișul blocului s-au efectuat lucrări de hidroizolare a mansardei cu utilizarea arzătorului conectat la o butelie de gaz de tip propan-butan.

Din cauza incendiului au fost distruse elementele constructive ale acoperișului mansardei din 6 apartamente cu suprafața totală de circa 150 m2.

În acest context, IGSU îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe normele antiincendiare și să nu recurgă la serviciile persoanelor și companiilor neautorizate, care prestează servicii de hidroizolare și construcție. Lipsa responsabilității în vederea respectării regulilor de siguranță, dar și lipsa autorizației în prestarea acestor servicii, poate duce la izbucnirea incendiilor de proporții și la producerea altor situații de urgență.

Amintim că, incendiul a izbucnit în seara zilei de 29 septembrie pe acoperișului unei mansarde a blocului de locuit cu 6 nivele. Pentru lichidarea flăcărilor au fost antrenate forțe și mijloace conform nivelului sporit de intervenție, în componență a 8 echipe de pompieri și salvatori cu un număr de 50 de angajați IGSU.

Catastrofă de proporții: Cel puţin 100 de oameni au murit în SUA în urma uraganului Helene

Sud-estul Statelor Unite a început duminică un efort uriaş de curăţare şi recuperare, iar bilanţul victimelor a urcat până aproape de 100, după ce uraganul Helene a lăsat fără curent milioane de oameni, a distrus drumuri şi poduri şi a provocat inundaţii dramatice din Florida până în Virginia, scrie digi24.ro.

Vânturile, ploaia şi valurile de furtună au ucis cel puţin 90 de persoane în Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia, Florida, Tennessee şi Virginia, potrivit unui bilanț citat de agenția Reuters, preluată de News.ro. Oficialii se tem că vor fi descoperite şi alte cadavre. Având în vedere că turnurile de telefonie mobilă au căzut în regiune, sute de persoane nu au reuşit încă să ia legătura cu cei dragi şi au fost date dispărute. Estimările pagubelor au variat de la 15 miliarde de dolari la peste 100 de miliarde de dolari, au declarat asigurătorii şi meteorologii în cursul weekendului, deoarece au fost afectate sistemele de apă, comunicaţiile şi rutele de transport esenţiale. Pagubele materiale şi pierderile de producţie economică vor deveni mai clare pe măsură ce autorităţile vor evalua distrugerile.

„Catastrofă de proporţii istorice”

În Carolina de Nord, aproape toate decesele au fost înregistrate în comitatul Buncombe, unde au murit 30 de persoane, a declarat şeriful Quentin Miller în cadrul unei videoconferinţe cu reporterii. Managerul comitatului, Avril Pinder, a declarat că a solicitat statului alimente de urgenţă şi apă potabilă. Străzile din pitorescul oraş Asheville au fost acoperite de ape. „Aceasta este o catastrofă de proporţii istorice”, a declarat guvernatorul Roy Cooper pentru CNN. „Oamenii cu care vorbesc în vestul Carolinei de Nord spun că nu au mai văzut niciodată aşa ceva”. În Flat Rock, Carolina de Nord, au existat pene de curent generalizate, iar oamenii au aşteptat ore în şir la coadă pentru benzină. „Magazinele alimentare sunt închise, serviciul de telefonie mobilă este întrerupt”, a declarat Chip Frank, în vârstă de 62 de ani, în timp ce intra în a treia oră de aşteptare la coadă. „Totul depinde de aceste benzinării. Nu vei putea să mergi nicăieri şi este un sentiment înfricoşător.” Aproximativ 2,7 milioane de clienţi din sud erau fără curent duminică, a declarat un oficial al Departamentului pentru Energie al SUA, cu 40% mai puţin decât vineri, după ce valuri de furtună fără precedent, vânturi feroce şi condiţii periculoase s-au extins sute de kilometri în interior. Carolina de Sud a raportat 25 de decese, Georgia 17 şi Florida 11, potrivit guvernatorilor acestor state. CNN a raportat un total de 93 de morţi în sud, citând oficiali locali şi de stat.

Cei șapte bărbați, reținuți pentru pregătirea dezordinilor în masă și-au aflat sentința

De către sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, șapte inculpați învinuiți pentru pregătirea dezordinilor în masă au fost condamnați la închisoare pe un termen de la 3 ani la 3 ani și 5 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit datelor furnizate de ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI și procurorii PCCOCS, cei șapte sunt bărbați cu cetățenia moldovenească, cu vârsta cuprinsă între 21 și 39 de ani. Aceștia își au domiciliul în nordul Moldovei, inclusiv în Bălți, iar trei din ei au mai avut abateri de la lege și au fost investigați pentru furt și jaf.

Printre cei investigați se numără și organizatorul acestui grup criminal, cu vârsta de 40 de ani, din Bălți. Acesta deține și cetățenia altui stat, în care lucra până la revenirea în Moldova, în 2023.

Mai exact, membrii grupului criminal organizat trimiși pe banca acuzaților au identificat mai multe persoane, în special tineri cu o constituție atletică a corpului, printre care și anterior condamnați pentru comiterea faptelor ilegale.

Erau remunerați atât inculpații, cât și cei recrutați de ei. Mai mult, membrii grupului i-au instruit în prealabil privind modul de acționare violentă în timpul manifestației. Ulterior, inculpații au organizat deplasarea acestora în municipiul Chișinău precum și cazarea lor. Inculpații au pledat nevinovați. Sentința este cu drept de apel.