Șoferița care a ucis o fetiță de 10 ani pe o trecere de pietoni din Fălești și-a recunoscut vina

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să viziteze expoziția de documente „Memoria preotului Avva Paul Mihail în conștiința contemporanilor”, consacrată preotului și istoricului dr. Avva Paul Mihail.

Foto: Biblioteca Națională

În expoziție se regăsesc documente din colecția personală „Paul Mihail” și colecția „Societății de bibliofilie și ex-libris „Paul Mihail”, ambele păstrate în secția Carte veche și rară, cât și din arhiva personală al protoiereului Petru Buburuz și al preotului Viorel Cojocaru  (Chișinău).

Pentru prima dată sunt expuse 4 scrisori inedite ale lui Paul Mihail adresate lui Petru Buburuz, conținutul cărora reflectă preocupările și activitatea părintelui. Din șirul lucrărilor expuse pentru prima dată, sunt exemplare pe care Avva Paul Mihail le-a moștenit de la strămoșii săi. Printre acestea un Molitvenic apărut la Iași în 1754, o ediție foarte rară, păstrată de la străbunicul său iereu Dumitru Mihail din satul Ciuciulea. Șirul este completat de Catavasierul grecesc și românesc, apărut la Sibiu în tipografia lui Ioan Bart la 1817, exemplar primit drept cadou de la nașii săi de cununie Andrei și Eugenia Badăreu.

Unice sunt și Filișoarele misionare ale Frățimii Ortodoxe „Nașterea lui Hristos” din Chișinău, apărute în perioada anilor 1900 – 1919, și care astăzi nu se mai întâlnesc în colecții publice.

Alte ediții bibliofile expuse sunt  Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, tipărită inițial în revista ieșeană „Cercetări istorice” din 1933; lucrarea Documente găsite la Constantinopol (1642-1755), (1934) apărută ca urmare a vizitei de studii la Constantinopol, unde a cercetat documentele românești aflate în arhiva metocului Sfântului Mormânt din Istanbul; Tipărituri românești în Basarabia până la 1918, apărută în 1940,  lucrare distinsă în anul 1939 cu „Premiul Năsturel” al Academiei Române;  revista „Luminătorul” din 1928 pe paginile căruia găsim primul său articol publicat în perioada studiilor la Seminarul Teologic cu genericul  „Despre bibliotecile parohiale” tipărit în nr. 9 (p. 62-64).  

Expoziția este deschisă pentru public în perioada 13 iunie -13 iulie 2024, blocul central, spațiul expozițional etajul II (str. 31 august 1989, 78A).

La 135 de ani de la trecerea în neființă a poetului Mihai Eminescu, Primăria municipiului Chișinău organizează un eveniment-omagiu.

Evenimentul se va desfășura sâmbătă seara în scuarul „Mihai Eminescu” din capitală, transmite IPN.

„Evenimentul va aduce un tribut geniului literar, printr-un spectacol muzical-poetic intitulat „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, care va reflecta personalitatea, intelectul și sufletul marelui poet”, a comunicat Primăria municipiului Chișinău.

Pe ecran va fi proiectat chipul lui Eminescu, iar actorii vor purta costume alb-negru și alb-crem, simbolizând puritatea și profunzimea artistului.

Evenimentul va începe la ora 18.00 cu un program muzical susținut de Elite Quartet, iar în jurul orei 18.30 va avea loc deschiderea oficială și proiecție de film documentar. Cu prolog vor ieși Ninela Caranfil, Nicolae Jelescu și Margareta Nazarchevici. Ulterior va avea loc interpretarea artistică a elevilor Liceului „Mircea Eliade”.

Programul mai cuprinde un dialog poetic între Iurie Pascar și Doina Arvat, un recital folcloric susținut de Andrei și Andreea Cărăuș, precum și un recital poetic și muzical susținut de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. În jurul orei 19.30, va fi un program muzical final cu Elite Quartet și dialog poetic de închidere.

Mihai Eminescu a murit pe data de 15 iunie 1889. Poetul s-a stins în casa de sănătate a doctorului Șuțu din București.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, spune că a venit timpul să fie introduse restricţii cu privire la numărul navelor de croazieră care vizitează cele mai populare insule, aceasta fiind prima măsură a Executivului de la Atena pentru a contracara efectele „supraturismului”.

Imagine simbol

„Cred că o vom face anul viitor”, a spus Mitsotakis într-un interviu pentru Bloomberg, cu privire la decizia de a plafona vizitele navelor de croazieră, transmite adevarul.ro.

Noile reguli ar putea duce la restricţionarea numărului total de dane din insule sau la introducerea unui sistem de licitaţie pentru sloturi, a adăugat Mitsotakis, potrivit Agerpres. Pentru Grecia acesta este un subiect extrem de important.

Turismul este responsabil pentru aproape un sfert din Produsul Intern Brut al Greciei, iar după încheierea pandemiei de Covid, ţara a depăşit record după record când vine vorba de vizitele şi cheltuieile turiştilor.

În 2023, Grecia a primit 32,7 milioane de turişti, cu 18% mai mulţi decât în 2022, iar în primul trimestru din acest an a înregistrat o creştere de aproape 25% a numărului de vizitatori.

De asemenea, croazierele au generat anul trecut venituri de 847,4 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de cifra din 2022.